Beneficiile consumului moderat de cafea
Dacă este consumată cu moderație, cafeaua nu este dăunătoare, dimpotrivă. Este un antioxidant redutabil, un tonic cerebral care creşte capacitatea de efort, de concentrare, de memorare şi ajută digestia. În plus, este bună pentru siluetă: inhibă apetitul, accelerează arderea grăsimilor de depozit şi atenuează constipaţia. Cât despre impactul asupra tensiunii arteriale şi frecvenţei cardiace, la mijloc sunt doar mituri, precizează nutriționistul Mihaela Bilic: „Efectul este minim sau inexistent şi în niciun caz nu apare de la o cafea. Cine vede că e sensibil la efectul ei, poate să o evite, dar de aici până la a spune că nu ai voie să bei cafea e cale lungă. Şi acuzaţia că sporeşte deshidratarea e nefondată, efectul diuretic al cafelei e minim. Repet, nu pot apărea neajunsuri dacă bei 1-2 cafele pe zi, totul ţine de moderaţie”.
Cine trebuie să evite cofeina
„Sănătatea cardiovasulară nu este afectată de consumul a până la 300 mg de cofeină pe zi. O ceașcă espresso conține în medie 90 mg de cofeină. A consuma cofeină în doze mai mari de 300 mg, adică mai mult de 3 căni de cafea espresso pe zi, poate provoca unele efecte negative. Printre acestea se numără tahicardia, creșterea tensiunii arteriale, anxietatea, insomnia, absorbția redusă de calciu și fier”, adaugă nutriționistul Gianluca Mech. Potrivit acestuia, consumul de prea multă cofeină poate duce la amețeli, anxietate, palpitații cardiace și chiar atacuri de panică. Dacă aveți o sensibilitate la cofeină și consumul ei vă suprastimulează, ar fi de preferat să o evitați cu totul. Un alt efect secundar nedorit este acela că poate perturba somnul. Dacă observați că consumul de cafea reduce calitatea somnului, nu o mai consumați în a doua parte a zilei, adică după ora 14:00. „O altă problemă a cofeinei este că poate da dependență. Atunci când oamenii consumă în mod regulat cofeină, devin toleranți la aceasta. Fie încetează să aibă efectul scontat, fie este nevoie de o doză mai mare pentru a produce aceleași efecte. Când cineva renunță la cofeină, apar simptome de sevraj cum ar fi dureri de cap, epuizare, gândire încețoșată și iritabilitate. Acestea pot dura câteva zile”, mai spune Gianluca Mech.
Cum se obține cafeaua decofeinizată
Dacă vreți să vă bucurați de gustul cafelei fără să consumați o cantitate mare de cofeină, sau dacă vă e poftă de cafea în a doua parte a zilei, puteți opta pentru varianta decofeinizată. Există mai multe metode de a extrage cofeina din boabele de cafea. Una dintre cele mai folosite este prin clătirea lor cu solvenți chimici. La fiecare clătire a boabelor, un anumit procent din cofeină se dizolvă în solvent. Acest proces se repetă până când cea mai mare parte a cofeinei a fost eliminate. Trebuie să știți că nu se elimină cofeina în proporție de 100%. Și cafeaua decofeinizată mai conține o doză mica, ce-I drept, de cofeină – 3-5%. Gustul cefelei decofeinizate nu diferă prea mult de al celei normale. Este doar mai slabă, fiind chiar preferată de cei care nu agreează gustul amar.
Cafeaua decofeinizată e sănătoasă sau nu?
Spre deosebire de cea normală, cafeaua decofeinizată își pierde circa 15% din antioxidanți. Restul se mențin intacți. Și ea are proprietăți benefice pentru sănătate: reduce cu până la 7% riscul de diabet, cu până la 50% riscul de cancer colorectal, are efect protector asupra ficatului, încetinește degradarea creierului, iar refluxul gastroesofagian este redus în cazul cafelei fără cofeină, față de cea normal.
