Aproape toată lumea este de acord, poate mai puțin unii politicieni, sunt de acord că ar trebui să fie ultimele alegeri. Ultimele alegeri prin care să alegem peste 3.200 de primari. Este enorm, dat fiind faptul că România a pierdut mai multe milioane de locuitori din 1990 încoace. Adică de la 23 de milioane de locuitori, s-a ajuns la 19 milioane de cetățeni, dacă este să credem ultimul recensământ al populației, cel din 2022. Problema este că diferența este 4 milioane de locuitori, însă sunt destui care susțin că numărul real al populației țării mai este de numai 17 milioane de locuitori. Adică în afara țării sunt aproape 6 milioane de români care au plecat. Dacă la alegerile parlamentare, europarlamentare și prezidențiale au drept de vot, este discutabil de ce sunt luați în calcul de comunitățile locale, dacă au plecat deja de 5, 10, 15 sau peste 20 de ani în alte țări și sunt rezidenți acolo și au alți primari acolo unde locuiesc.
Prin urmare, ar trebui să fie ultimele alegeri de acest fel care mai sunt organizate în țara noastră pentru desemnarea a 3.200 de primari de municipii, orașe și comune. Pe undeva nu este logic să mai existe atâtea primării, dacă numărul de locuitori a scăzut. Nu mai este rentabil financiar să existe 3.200 de primării în România, atât pentru că nu mai avem câteva milioane de locuitori, pentru că au plecat sau au murit, ci și pentru că avem alte realități acum, față de ce era în urmă cu o jumătate de secol sau peste 32 de ani, de la reluarea democrației în țara noastră.
Pe 9 mai 2024 ar trebui, așadar, să fie ultimele în care suntem chemați la urne să ne alegem nu mai puțin de 3.200 de primari. La aceștia se vor adăuga sute de consilieri județeni și mii de aleși locali, plus șefii de consilii județene.
Este un număr uriaș al aparatului administrativ local care consumă resurse importante din partea bugetului local și central, atunci când multe primării ajung să ceară fonduri la bugetul județean sau central pentru a nu intra în incapacitate de plată.
S-a ajuns în țara noastră să existe localități cu sute de locuitori care au primar și consiliu local și angajați în administrația publică locală ținuți din taxele și impozitele achitate de cetățeni. Este necesar ca în următorii 4 ani să fie realizată o reformă a administrației publice la nivel local și la nivel central, pentru a reduce cu probabil câteva zeci de mii numărul de bugetari din primării. Necesitatea este de a corela forma actuală de organizare cu noile realități demografice. Este nevoie să fie redus numărul satelor, al comunelor, al orașelor și al județelor. Este nevoie de alte forme de organizare, pe regiuni sau pe districte sau alte structuri moderne și care să înglobeze comunități mai mari. În cadrul acestor comunități mai mari, poate de forma unor zone metropolitane ar trebui să fie reglate noi realități economice și de infrastructură.
Au fost mai multe discuții cu privire la reforma profundă a administrației publice locale, în sensul reducerii numărului de județe sau organizarea pe regiuni din care să facă parte 4 – 5 județe. Poate după denumirea vechilor regiuni istorice sau cuprinderea mai multor județe într-o formă de organizare și administrare care să le asigure să se dezvolte și care să elimine disparitățile, dezechilibrele și din multe zone sărăcia în care trăiesc milioane de români. Și fondurile atrase ar fi mult mai mari decât cele la nivel de sate, comune sau orășele. De fapt, reforma și reorganizarea ar fi trebuit să fie demarate cu decenii în urmă. Cu siguranță nivelul fondurilor europene atrase ar fi fost mult mai mare. Nu știu ce soluții au politicienii cu privire la sporul natural negativ, creșterea numărului de decese, migrația tinerilor în alte state, nivelul de trai, calitatea mediului economic, calitatea educației și a actului de sănătate, dar pasul către reorganizare trebuie să fie făcut. Nu mai putem să continuăm cu 3.200 de primari. Partidele trebuie să își asume acest obiectiv și să renunțe la posturile de primar care între timp nu își mai găsesc justificarea în realitatea demografică. Sunt unele comune care pot deveni cel mult cartiere în orașe. Poate banii pentru infrastructura de orice fel ar veni mai repede și mai eficient. Orașele mai mari ar avea la dispoziție și terenuri pentru investiții și investitori și altele. Și componenta turistică ar fi altfel, având la dispoziție mai multe zone verzi.(Eugen Măruță)
