Editorial

Butonul butoanelor sau De ce dosarele cu politicieni apar numai înainte de alegeri?

Deja nu mai poate nimeni să spună că este o întâmplare că dosarele penale cu politicieni și nu numai apar cu puțin timp înaintea alegerilor de care o fi ele. Că este vorba despre alegeri locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale. Atunci procurorii parcă sunt împinși de un arc invizibil de pe scaune și merg către fișetele cu dosare mai vechi de 4 ani. Acolo este periculos pentru bolile pulmonare pentru că este foarte mult praf și muți acarieni.

Dacă sunt dosare și mai vechi, nu este exclus ca unii acarieni să se fi apucat de ele, să le transforme în pulbere. Sau poate că acarienii sunt primii cititori ai dosarelor penale deschise de unii procurori pe numele politicienilor „indisciplinați”. Și nu este vorba doar de politicieni, ci și de oameni de afaceri sau funcționari ai statului care se află uneori, unii cu alții, într-o strânsă legătură. Firul care îi leagă pe toți sunt interesele economico-financiare sau angajările.

Mai sunt și situațiile în care nu vorbim despre grupuri sau persoane organizate, ci și de individualități. De exemplu, este cazul medicului-politician sau al politicianului-medic de la Vaslui care a fost spulberat cu numai câteva zile de depunerea oficială a candidaturilor pentru alegerile parlamentare. Nelu Tătaru este acuzat de fapte de corupție, iar dosarul său a apărut în mod inexplicabil chiar în această perioadă. O fi o întâmplare sau poate că acum a reușit anchetatorul să pună cap la cap datele din dosar…Greu de crezut. Să mergem totuși pe buna credință, dar tot în aceste zile a apărut un alt dosar, respectiv al senatorului Eugen Pârvulescu, în legătură cu un dosar ORNISS. Parlamentarul a fost pus sub control judiciar. O fi o coincidență.

Un alt caz este Nordis. Aici este vizată familia parlamentarului Laura Vicol.

„Subsemnata Laura Vicol, deputat PSD, circumscripția 17 Dolj, prin prezenta doresc să îmi exprim decizia de a demisiona din calitatea de membru al Partidului Social Democrat. Atacurile grave la adresa mea și a familiei mele orchestrate sub formă de linșaj mediatic și campanie de denigrare vizează nu doar distrugerea noastră ci și destabilizarea credibilității partidului din rândul căruia am făcut parte. Pentru a elimina orice falsă suspiciune aruncată în spațiul public în goana unora care așa înțeleg să-și promoveze non valoarea, vă rog să luați act de demisia mea.”, conform demisiei. Laura Vicol a demisionat și de la șefia Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Și în cazul firmei Nordis procurorii fac o anchetă.

Adică este vorba despre trei cazuri care au apărut numai în ultimele zile și pot fi considerate ca fiind întâmplătoare. Cine crede însă acest lucru? Aproape nimeni, chiar dacă ar fi adevărat. Este o perioadă suspectă și nu ai cum să nu te întrebi ce s-a întâmplat până acum. De ce nu s-a instrumentat nimic? De ce nu a fost nimeni prezentat la audieri? De exemplu, politicianul vizat să știe, să nu își mai facă planuri cu alegerile și cu funcțiile publice. Și partidul să ia măsuri. Și aici există un răspuns: dacă procurorii începeau prea devreme, nu mai exista efectul major: șocul alegătorului. Dar întrebarea legitimă este ce treabă au procurorii cu alegătorii și cu partidele. De ce instrumentează dosare în buza alegerilor? Să își facă imagine? Este impactul mai mare și arată că au o activitate prodigioasă? Problema că vrând-nevrând se implică astfel într-un proces electoral, de o parte sau de alta. Iar în democrație este obligatorie o separație a puterilor de stat. În plus, vorbim despre dreptate și despre stat de drept.

Ca să nu fie niciun fel de interpretare că anchetatorii se freacă de politică, atunci ar trebui să își facă treaba zi de zi, la fel cum servesc masa sau merg la toaletă. Fără seifuri, sertare, dospeli, păstrări, trageri de timp, poate chiar și stat la umbră până la prescriere. Adică elemente care nasc semne de întrebare asupra modului în care funcționează justiția.

De ce să fie mereu o umbră asupra Justiției, dacă e așa de bine plătită și cu pensii speciale? Ce îi îndeamnă cu magistrați să stea lipiți de politicieni și să mai apese din când în când pe butoane? O avea și unii dintre anchetatori butoane la rândul lor? Doamne ferește! Te întrebi atunci la cine e butonul butoanelor.

   

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *