Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj i-au trimis în judecată, pe 26 octombrie, anul trecut, pe Vasile Vlăduleanu, fostul primar liberal al comunei Bâlteni, Alina Diaconescu (angajată a DSP Gorj, președinta comisiei de concurs, șefă a asistenților comunitari), Irina Bivolu (membră în comisia de concurs) și pe Gabriel Constantin Păsărin (membru în comisia de concurs, fost funcționar la Primăria Bâlteni) pentru comiterea infracțiunilor de instigare în formă continuată la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, instigare la fals intelectual, complicitate la dare de mită, luare de mită și fals intelectual.
Este vorba despre trucarea unui concurs de angajare pe două posturi de asistent medical comunitar, care a avut loc în perioada 28 februarie – 2 martie 2023.
Procurorii au strâns probe care relevă faptul că în trucarea concursului a fost implicat fostul primar și angajați ai Primăriei Bâlteni, un funcționar din Primăria Rovinari și o angajată a DSP Gorj, două tinere pentru care fuseseră scoase posturile la concurs și mama uneia dintre acestea. Una dintre tinerele aspirate la postul de asistent medical comunitar este Teodora Emilia Diaconu, cu o experiență anterioară în coafură, nora liderului local al PSD, Pompilică Păunescu, ajutată la concurs de Gabriel Păsărin, dar și de fostul primar Vlăduleanu. Teodora Diaconu este moașa copiilor lui Păsărin.
Cealaltă candidată este Andreea Ionela Tudorache, sprijinită, la acea vreme, de primarul Vlăduleanu, care se afla în relații de prietenie cu mama tinerei, asistent șef la Spitalul Rovinari și consilier local din partea Pro-România.
Andreea Tudorache a fost ajutată și de o angajată a Primăriei Bâlteni pe postul de consilier la Taxe și Impozite, Irina Bivolu, fiica preotului din localitate, care a făcut parte din comisia de concurs. Prin intermediul său au fost distribuite subiectele și răspunsurile gata rezolvate. Potrivit probelor strânse de anchetatori, comisia de concurs a fost una formală, completată cu o asistentă comunitară din instituție și cu Alina Violeta Diaconescu, angajată a DSP, în calitate de președinte. Ancheta a fost instrumentată de ofițerii DGA, iar dosarul de urmărire penală conține 11 volume, în care s-au strâns probe despre modul în care a fost aranjat concursul. Trebuie spus că președinta comisiei de examinare a primit șpagă o brățară și cercei, obiecte care valorau 1.800 de lei, iar fostul primar Vlăduleanu a primit 500 de lei, după afișarea rezultatelor.
Peste două luni, pe 22 decembrie, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile și excepțiile formulate de doi dintre inculpați, respectiv de Vlăduleanu și Diaconescu, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor şi a actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Curtea de Apel Craiova a admis contestația acestora formulată împotriva deciziei Tribunalului Gorj și, la jumătatea lunii februarie a acestui an, a trimis cauza spre rejudecare.
Acum, judecătorul de camera preliminară de la Tribunalul Gorj a decis restituirea cauzei la procuror, unul dintre motive fiind acela că ”starea de fapt pusă în pagină este contradictorie și confuză”, în cazul unui inculpat, sau ”nu reiese raționamentul logico-juridic care a impus schimbarea încadrării juridice, fiind formulate noi acuzaţii, starea de fapt descrisă în fiecare act fiind confuză, contradictorie faţă de cea expusă în ordonanţele anterioare”, cu referire la un alt inculpate din dosar.
Mai arată judecătorul că, ”deşi, în principiu, regularitatea actului de sesizare şi legalitatea efectuării actelor de urmărire penală sunt două aspecte distincte ce formează obiectul verificării în procedura de cameră preliminară, în speţa de faţă cele două aspecte se întrepătrund, legalitatea actelor de urmărire penală având totală influență asupra legalității rechizitoriului. Nelegalitatea acestor acte procedurale se răsfrânge în mod direct asupra regularităţii rechizitoriului având în vedere că între infracţiunile pentru care s-a început urmărirea penală şi infracţiunile pentru care aceştia au fost trimişi în judecată nu doar că nu există concordanţă deplină, ci există diferenţe majore de conţinut constitutiv, ceea ce echivalează practic cu nedescrierea faptelor imputate inculpaţilor, cu imposibilitatea stabilirii cadrului procesual, conform art. 371 C.pr.pen. şi cu lezarea dreptului acestora la apărare în componenţa esenţială a cunoaşterii acuzatiilor penale în funcţie de care îşi formulează apărările”.
În final, judecătorul de camera preliminară a stabilit că înregistrările ambientale audio obţinute prin folosirea sistemelor de supraveghere tehnică montate asupra inculpatelor (…) şi (…), cu eludarea examenului de proporționalitate și de subsidiaritate efectuat de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi în lipsa autorizării acestuia sunt nelegale (inclusiv cele care nu cuprind date relevante cauzei), ce determină excluderea lor din procesul penal.
Alin Ion
Claudiu Matei
