Propunerea legislativă, depusă săptămâna trecută la Senat, specifică faptul că burnout-ul ar putea fi diagnosticat de specialiști în medicină a muncii. „Pe lângă evaluarea specialiștilor, un astfel de diagnostic va fi confirmat de DSP. Concediul medical, la fel ca în alte cazuri de boli profesionale, trebuie să fie proporțional cu gravitatea. Tot medicul psiholog și DSP vor recomanda durata concediului,” explică Irineu Darău, inițiatorul proiectului.
Psihologul Keren Rosner susține că un concediu de cel puțin două săptămâni ar fi ideal pentru recuperare: „Cred că cea mai bună variantă ar fi un concediu de minimum 2 săptămâni, timp în care persoana să fie complet deconectată de orice activitate profesională, ideal într-un mediu nou, și să fie implicată exclusiv în activități de relaxare.”
Angajații diagnosticați cu burnout ar putea beneficia, de asemenea, de reducerea timpului de lucru și chiar de o transferare temporară în alt departament al firmei. În plus, angajatorul va fi responsabil pentru efectuarea unor evaluări periodice ale stării de sănătate mintală a angajaților, prin intermediul medicilor de medicina muncii.
România ocupă locul doi în Europa, după Polonia, la incidența cazurilor de burnout. Studiile arată că șase din zece angajați se plâng de epuizare, iar doi din zece ar fi dispuși să își dea demisia din cauza suprasolicitării și stresului. „Suprasolicitarea, fie că este generată de taskurile de la locul de muncă sau de viața personală, ne face să ajungem la un punct de epuizare în care nu mai suntem eficienți sau productivi,” explică Leonard Rizoiu, specialist în resurse umane.
Un incident tragic recent a adus în atenție riscurile ignorării simptomelor de burnout: luna trecută, o tânără de 27 de ani a murit la locul de muncă, la o companie din București, după ce a acuzat stări de rău, dar nu a primit permisiunea de a pleca acasă. Psihologul Keren Rosner avertizează că burnout-ul netratat poate evolua rapid către afecțiuni grave: „De foarte multe ori, această stare este neglijată pentru că este pusă pe seama unei oboseli trecătoare. Însă burnout-ul netratat poate duce la depresie, anxietate și chiar tulburări de personalitate.”
Românii sunt printre cei mai solicitați angajați din Uniunea Europeană, lucrând în medie peste 2.000 de ore pe an. Noua lege ar putea aduce schimbări esențiale pentru protejarea sănătății angajaților din România.
