Fără acord ONU pentru combaterea deșertificării globale

Negocierile de la conferința ONU împotriva deșertificării, COP16, au eșuat. Discuțiile s-au încheiat sâmbătă, cu o zi mai târziu, în orașul saudit Riad, dar națiunile care fac parte din Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării nu au reușit să ajungă la un acord obligatoriu pentru combaterea acestui fenomen, relatează Agerpres.
Înaintea conferinţei, care a început pe 2 decembrie, secretarul executiv al conferinței, Ibrahim Thiaw, şi-a manifestat speranţa faţă de adoptarea unei „decizii îndrăzneţe care ar putea ajuta la inversarea tendinţei celei mai răspândite şi perturbatoare catastrofe de mediu: deşertificarea”.
Negocieri eșuate
A concluzionat însă la finalul conferinței că „părţile au nevoie de mai mult timp pentru a se pune de acord cu privire la cea mai bună cale de urmat”, a concluzionat el la finalul întâlnirii.
„Sunt plin de recunoștință. Împreună, am setat un nou standard de obiective și colaborare. De la peisajele aride ale copilăriei mele la acest moment, viața mea a fost ghidată de cunoștința că restaurarea pământului este cheia viitorului nostru”, a spus secretarul executiv.
Comunicatul de presă difuzat sâmbătă susţine că ţările participante „au făcut progrese semnificative în a pune bazele unui viitor regim global împotriva deşertificării, pe care intenţionează să-l finalizeze la COP17 în Mongolia, în 2026”.
Planeta se confruntă cu o deșertificare galopantă
Însă, în condițile în care planeta se confruntă cu o deșertificare galopantă, trei sferturi din suprafața terestră s-a transformat în regiune aridă în ultimele trei decenii, așteptările de la aceste negocieri erau mult mai ridicate.
Deşertificarea, „alimentată de distrugerea mediului de către om”, costă întreaga lume peste 300 de miliarde de dolari în fiecare an şi ar putea să afecteze 75% din populaţia mondială până în 2050, potrivit ONU.
Un delegat dintr-o ţară africană la conferinţa de la Riad a declarat că reprezentanţii Africii ar fi dorit un protocol obligatoriu care să le impună guvernelor adoptarea unor planuri de combatere a deşertificării. Dar alţi doi participanţi la COP16 au precizat că ţările dezvoltate nu sunt favorabile unui astfel de protocol, pledând în schimb pentru un „cadru”, considerat inadecvat de ţările africane.
Înainte de negocierile de la Riad, ONU estima că 1,5 miliarde de hectare de teren trebuie să fie reamenajate până la sfârşitul deceniului şi sunt necesare în acest scop investiţii globale de cel puţin 2,6 trilioane de dolari.
Prima săptămână a COP16 a adus angajamente de peste 12 miliarde de dolari din partea unor entităţi precum Grupul arab de coordonare, din partea mai multor instituţii naţionale şi regionale şi a Parteneriatului mondial de la Riad pentru rezilienţă în faţa deşertificării, care-şi propune să mobilizeze fonduri publice şi private pentru a ajuta ţările ameninţate de acest fenomen.
2024, anul eșecurilor în negocierile pentru protejarea mediului
Negocierile de la Riad survin după eşecul parţial al celor privind biodiversitatea care au avut loc în Columbia, de asemenea după eşecul din Coreea de Sud asupra unui acord referitor la poluarea cu plastic şi după un acord dezamăgitor la summitul COP29 din Azerbaidjan asupra asistenţei financiare destinate ţările în curs de dezvoltare pentru combaterea schimbărilor climatice. Sursa: Antena 3