În expunerea de motive, parlamentarul gorjean, susține că modificarea Legii pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19, a fost determinată de existenta unor deficiențe în legea adoptată inițial, în sensul în care nu sunt indicate instituțiile care stabilesc și plătesc drepturile pecuniare, iar legea nu face nici o referire la obligația de decontare a prestațiilor ce urmează a fi suportate din bugetul de stat prin bugetele instituțiilor plătitoare.
”În România au murit zeci de cadre medicale infectate cu noul coronavirus și aproape 6.000 au trecut prin această boală. Nu de puține ori infecția s-a produs chiar în spital, tratând pacienți. În urma lor au rămas copii care au nevoie de sprijin. Sunt familii care, în urma decesului, au rămas fără un venit important. Așa cum cadrele medicale se luptă să salveze pacienții infectați cu coronavirus, așa și noi trebuie să le asigurăm tot ce au nevoie, lor și familiilor lor. Acest proiect de lege a fost conceput împreună cu ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, și-i mulțumesc pentru colaborare. Legea era imposibil de pus în aplicare, în multe situații fiind necesare câteva clarificări. În acest moment sunt deficiențe legate și de faptul că nu sunt indicate instituțiile care stabilesc și plătesc drepturile pecuniare, și-n plus, legea nu face nici o referire la obligația de decontare a prestațiilor ce urmează a fi suportate din bugetul de stat prin bugetele instituțiilor plătitoare.
Legea propune o serie de facilități pentru cei care tratează pacienți de COVID, care ajung în contact cu aceștia și familiile lor”, a precizat deputatul Vîlceanu.
Liderul liberal a propus adoptarea și altor modificări care privesc detalierea noțiunii de cadre militare în vederea cuprinderii a întregului personal care a efectuat misiuni de echipare și transport a persoanelor diagnosticate sau suspecte cu COVID -19 precum și misiuni de decontaminare a persoanelor, dispozitivelor medicale și a mijloacelor tehnice utilizate pentru izolarea și transportul acestor persoane și personal medical din structurile aflate în coordonarea /coordonarea operațională a Departamentului pentru situații de urgentă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne implicate direct în acțiuni și misiuni legate de prevenirea, gestionarea și combaterea infecțiilor cu COVID 19.
Mai mult, deputatul Vîlceanu a adăugat că, deși la art. 2 alin. (1) lit. a) este precizat personalul de specialitate din alte instituții medicale, inclusiv cabinete de medicină dentară și farmacii comunicare, acestea nu se regăsesc în cuprinsul articolului 3. De asemenea, parlamentarul gorjean propune ca ministerele și celelalte instituții cu rețea proprie să acorde ajutorul suplimentar de deces, iar sursa de finanțare a acestuia să fie bugetul de stat, prin bugetul fiecărei instituții plătitoare.
Vîlceanu dorește adoptarea modificărilor Legii precizate anterior și în privința excluderii de la beneficiul pensiei de urmaș a copiilor care au dobândit afecțiuni invalidante înainte de 16 ani, așa cum este reglementat în forma inițială și propune ca de cuantumul pensiei de urmaș, determinat prin aplicarea unui procent de 75% asupra salariului de bază/ solda de funcție/ salariul de funcție avut de personalul medical la data decesului, urmează să beneficieze copiii până la împlinirea vârstei de 16 ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, respectiv pe toată durata invalidității de orice grad, ivită anterior vârstelor menționate.
În final, deputatul liberal propune modificarea unui alt articol din lege pentru a se îndepărta confuzia referitoare la faptul că fiecare părinte va beneficia de un ajutor în cuantum de 50% din nivelul pensiei de urmaș, stabilit potrivit legii. ”Precizarea se referă la faptul că pensia de urmaș stabilită potrivit legii se acordă ambilor părinți şi nu un cuantum de 50% pentru fiecare părinte”, mai arată Vîlceanu în expunerea de motive.
