Dacă în cazul unor virusuri trecerea printr-un episod de boală asigură imunitatea pentru toată viaţa, în cazul altora, cum sunt cele gripale, este necesară imunizarea sezonieră, deoarece virusurile suferă mutaţii. În cazul infecţiei cu SARS-CoV-2, deşi sunt rare, cazurile de reinfectare sunt posibile chiar şi la câteva săptămâni după un episod de boală.
Cum obţinem anticorpii
Imunitatea pentru a anumită infecţie se poate obţine în 2 moduri: fie natural, atunci când corpul a suferit de boala respectivă şi s-a vindecat, fie prin vaccinare. În cazul noului coronavirus, organismul produce proteine protectoare, numite anticorpi, aceştia fiind de 2 tipuri, IgG sau IgM. Anticorpii de tip IgM se dezvoltă în perioada acută a bolii, în timp ce cei din clasa IgG în timpul convalescenţei. În cazul coronavirusului încărcătura imună pe care o va dobândi organismul depinde de gravitatea bolii. Cu alte cuvinte, cu cât boala este mai agresivă, cu atât numărul de anticorpi va fi mai mare. La persoanele care au fost asimptomatice sau care au avut doar simptome uşoare, asemănătoare unei răceli, este posibil să fi avut o concentraţie scăzută a virusului în sânge şi, în consecinţă, încărcătura cu anticorpi a organismului să fie mai scăzută.
Imunitatea scade treptat
Indiferent dacă încărcătura imună a organismului este una crescută sau mai scăzută, numărul de anticorpi se diminuează lent pe parcursul lunilor care urmează episodului de boală. Gradul cu care ei scad variază de la o persoană la alta. Cu cât numărul de anticorpi este mai mare, cu atât imunitatea poate fi mai de lungă durată. Totuşi, s-a observat că dacă o persoană cu imunitate intră în contact cu o persoană pozitivă, atunci organismul poate produce din nou anticorpi pentru a se apăra de o eventuală reinfectare.
Totuşi, de ce ne reinfectăm?
Conform unei analize prezentate de Centrul European pentru Prevenire şi Control al Bolilor, reinfectarea cu noul coronavirus este posibilă atunci când contactul este o persoană pozitivă cu o tulpină diferită a virusului. Studiul a fost realizat pe persoane din ţări diferite, care au fost testate pozitiv pentru a doua oară. Atunci când a fost cercetat genomul virusului s-a constatat că acesta era diferit faţă de cel care a declanşat pentru prima oară infecţia, fiind vorba de o mutaţie. Tot de genomul virusului depinde şi gravitatea bolii în cazul reinfectărilor. Deoarece a trecut deja printr-un episod de boală şi a luptat deja cu infecţia, organismul ar trebui să aibă o memorie a virusului, iar în cazul reinfectării să ştie cum să lupte. În cele mai multe cazuri acest fenomen are loc, iar simptomele sunt mult mai uşoare. Însă, dacă reinfectarea are loc cu o tulpină nouă mult mai agresivă faţă de cea iniţială, simptomele pot fi mult mai severe.
Cum ne protejăm
Chiar dacă am trecut deja prin infecţia cu SARS-CoV-2, acest lucru nu înseamnă că trebuie să neglijăm regulie de protecţie. Purtarea măştii, distanţarea fizică, spălatul frecvent pe mâini cu apă şi cu săpun 20 de secunde şi evitarea atingerii feţei cu mâinile murdare sunt reguli care trebuie în continuare respectate.
