Opera de artă, în stil chevron, a fost cioplită în osul unui deget al cerbului uriaș (Megaloceros giganteus), o specie dispărută care a populat cândva Eurasia, potrivit cercetătorilor.
Osul de cerb are o vechime de 51.000 de ani, o perioadă în care Homo sapiens nu ajunseseră încă în regiune, ceea ce sugerează că neandertalienii au cioplit osul pe cont propriu, fără să fie influențați sau ajutați de oamenii moderni. Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Ecology and Evolution.
Opera de artă simbolică sugerează că neandertalienii aveau o capacitate cognitivă mult mai accentuată decât s-a crezut inițial.
„Neandertalienii erau foarte deștepți. Neandertalienii erau capabili să comunice și să se exprime prin simboluri. Erau probabil foarte similari din punct de vedere cognitiv cu noi”, a explicat Dirk Leder, cercetător coordonator și arheolog la Oficiul de Stat al Patrimoniului Cultural din Saxonia Inferioară, în Hanovra, Germania.
„Neandertalienii erau capabili să comunice și să se exprime prin simboluri”
Cu toate acestea, unii arheologi încă mai au dubii și nu cred că neandertalienii ar fi creat arta simbolică pe cont propriu. Descoperirea recentă a unui craniu de Homo sapiens în Republica Cehă avea segmente de ADN de neandertalieni, ceea ce indică un eveniment de împerechere cu peste 50.000 de ani în urmă, a spus Silvia Bello, cercetător la Centrul pentru Evoluție Umană din cadrul Muzeului de Istorie Naturală din Londra.
Peștera, cunoscută drept „Einhornhöhle” („peștera inorogilor” în limba germană) are o istorie bogată. Începând în vremurile medievale, vânătorii de comori au susținut că au găsit oase de inorog aici. „Desigur, acestea erau doar oase de urs, însă le-au vândut ca leacuri la farmacii pentru un profit”, a spus Leder.
În 1985, arheologii au găsit unelte din piatră în peșteră care erau făcute de neandertalieni. Pentru a investiga, Leder și echipa sa s-au întors în 2014. Însă, abia în 2019 au descoperit osul cioplit în apropiere de intrarea peșterii preistorice. Inițial, oamenii de știință au observat doar o linie cioplită pe os, însă, după ce a fost curățat, arheologii au știut imediat că este ceva cu adevărat special.
Motivul pentru care osul a fost cioplit de neandertalienii
Osul încape în palma unei persoane, măsurând 5,6 cu 4 centimetri și având o grosime de 3,1 centimetri. Obiectul de 36 de grame are 10 linii cioplite: șase dintre acestea alcătuiesc un tipar chevron și patru cad perpendicular pe partea de jos.
Liniile au fost cioplite destul de adânc, fapt ce sugerează că nu au fost făcute în grabă și că au fost cioplite „în mod intenționat”, potrivit Live Science.
Totuși, motivul pentru care osul a fost cioplit rămâne un mister. Arheologii au analizat osul cu ajutorul microscopiei căutând semne care să indice dacă obiectul a fost purtat ca un pandantiv, dar nu au găsit niciun fel de urme. Însă, osul poate fi așezat vertical fără să cadă, așa că este posibil ca neandertalienii să-l fi folosit ca obiect de decor.
