Reptila cu cap turtit din Transilvania a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani. Anunțul a fost făcut joi de Universitatea Bucureşti, administratorul geoparcului.
Dinozaurul erbivor, numit „Transylvanosaurus platycephalus”, după zona în care au fost găsite fosilele, a trăit în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani, a precizat echipa condusă de paleontologul Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen. Descoperirea a fost publicată recent în revista „Journal of Vertebrate Paleontology”, s-a arătat într-un comunicat citat de Agerpres.
„Numele lui Transylvanosaurus platycephalus înseamnă literalmente ‘reptilă cu cap turtit (plat) din Transilvania’. Oasele descoperite, părţi din craniul lui Transylvanosaurus, oferă o perspectivă nouă asupra evoluţiei faunelor europene cu puţin timp înainte de dispariţia dinozaurilor, în urmă cu 66 milioane de ani. Această specie de dinozaur, necunoscută anterior, avea o lungime de aproximativ doi metri, mergea pe două picioare şi aparţinea familiei Rhabdodontidae. Corpul noului dinozaur era de mici dimensiuni, la fel ca şi în cazul altor dinozauri descoperiţi pe teritoriul Ţării Haţegului, cunoscuţi deja sub numele de dinozauri pitici”, a precizat sursa citată.
Din echipa internaţională de paleontologi, condusă de Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen, fac parte conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich şi cercetătorul independent Mihai Dumbravă din Dorset.
„Resursele limitate de hrană ce erau disponibile în aceste părţi ale Europei, la acel moment, au dus la reducerea dimensiunii corpului acestor animale”, a spus paleontologul Felix Augustin, citat în comunicatul Universităţii Bucureşti.
În cea mai mare parte a Cretacicului, care s-a întins pe o perioadă cuprinsă între 145 şi 66 de milioane de ani în urmă, Europa a fost un arhipelag tropical. Transylvanosaurus trăia pe una dintre numeroasele insule ale arhipelagului, alături de alţi dinozauri pitici, crocodili, ţestoase şi pterozauri, au explicat paleontologii.
„Cu fiecare specie nou descoperită, infirmăm ipoteza larg răspândită conform căreia fauna din Cretacicul târziu ar fi avut o diversitate redusă pe actualul teritoriu european”, a adăugat paleontologul Felix Augustin.
Zoltán Csiki-Sava şi echipa sa de la Universitatea din Bucureşti au descoperit oasele craniului lui Transylvanosaurus platycephalus în anul 2007 în albia unui râu din Geoparc. De altfel, Ţara Haţegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa în ceea ce priveşte descoperirea vertebratelor din timpul Cretacicului târziu. În total, aici au fost identificate până în prezent zece specii de dinozauri.
„Această diversitate reprezintă ceva neobişnuit. În majoritatea cazurilor, descoperirile din Haţeg constau doar în câteva oase, dar chiar şi acestea pot oferi uneori informaţii uimitoare – cum ar fi acum cazul lui Transylvanosaurus”, a spus conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava.
Fosilele de Transylvanosaurus au putut supravieţui zeci de milioane de ani, deoarece au fost protejate de sedimentele din albia unui râu străvechi – până când apele unui alt râu din vremurile noastre le-au adus din nou la suprafaţă.
„Dacă scheletul dinozaurului ar fi fost pur şi simplu expus la suprafaţă, în loc să fie îngropat parţial de sedimentele râului, condiţiile meteo şi necrofagii i-ar fi distrus toate resturile în ritm alert şi nu am fi aflat niciodată despre existenţa acestei specii”, a concluzionat paleontologul Felix Augustin.
