…și ultima umbră a trotinetistului vivace. S-a stins ușor! Gata, e cazul să scoată, din nou, boxele în Parlament! Pancartele. ”Împădurim România!” Să cânte vinul, să curgă muzica! S-a isprăvit! Să vină comandoul de useriști. S-o ia și pe Diana la ei, cât încă mai are baterie la telefon.
Mă fac că nu înțeleg de ce o parte a presei îl promovează, excesiv, pe deputatul Dinel, pentru că ipochimenul chiar nu spune nimic! E ca atunci când o echipă de fotbal își programează un amical de lux cu o trupă galonată și cum vedetele nu mai pot ajunge se mulțumeste și cu o partidă cu Gilortul Novaci, doar să nu dea banii înapoi suporterilor.
De o vreme, Dinel pare că a atins orbita cu fruntea și mizează că noi suntem amnezici rău de tot. Adică am uitat cum înfiera angajările politice, iar atunci când a ajuns la putere și-a pus cumnatul inspector școlar, fără concurs, iar celălalt cumnat a ”câștigat la licitație” contractele de pază exact cu instituțiile aflate sub autoritatea Ministerului Sănătății USR.
La USR e deja o practică asta, de când au pitulat pancartele în care demagogia atingea paroxismul, cu ”O Românie fără hoție!”. Cum au ajuns la butoane, au ales hoția! Vreți un exemplu recent? Iată: Primarul USR de la Bacău, Lucian Stanciu Viziteu, își dinamitează propriul partid și angajează pe bandă rulantă membri ai USR în cadrul Primăriei (stiripesurse.ro).
Într-unul din desele sale pusee de demagogie, Dinel a vorbit de drumul expres Tg-Jiu – Craiova, și a încercat să-l tragă cumva prin bătătura USR. Daaa, am uitat, Dinel s-a zbătut mult pentru acest drum și a muncit și mai mult: a colorat pe o hartă eventualele trasee ale acestuia cu roșu și roz și le-a arătat ziariștilor ”opera”, într-o conferință de presă.
Recunosc, dintotdeauna am știut că Dinel poate mai mult și nu m-a dezamăgit: recent, a atins maximul ipocriziei: a cerut conducerii CEO, de la tribuna Parlamentului, ”o anchetă serioasă”. Și eu care credeam că întrebările și interpelările se adresează Guvenului, miniștrilor sau altor conducători ai organelor administrației publice.
Dinel a vrut să fie adânc, dar nu avea neologismele la el și a ieșit ceva în stil păstoresc, gen: ”Am urcat astăzi la tribuna Parlamentului…”, și dacă voia să încheie apoteotic trebuia să adauge doar un ”ălăuă, băăă…”.
Nu era mai bine, totuși, să urce la tribuna Parlamentului și să vorbească despre legea strâmbă, făcută pe genunchi, ca să amăgească minerii și energeticienii sau să ne spună despre spitalele care au ars în vremea guvernării useriste.
Că despre un raport în fața gorjenilor care l-au trimis acolo, la fix un an de mandat, n-am auzit nimic. Se cuvine însă o singură întrebare, pe care o reiau: concret, câte interpelări a făcut Dinel despre Gorj, în cele zece luni în care a fost la putere? Vă răspund tot eu: ZERO!
