„Dacă vorbim de COVID-19 , cred că suntem după un an și de când vorbim despre această boală, în momentul în care începem să descoperim ce lasă această boală în urmă și care sunt manifestările pe care le avem atunci când practic ne considerăm vindecați de COVID.
Așa cum la început ne așteptam ca impactul și sechelele să fie predominant pulmonare, și într-adevăr ele există, nimeni nu le contestă, constatăm de la o lună la alta că sindromul „long-COVID”, practic, afectează mult mai multe organe”, a avertizat medicul Beatrice Mahler, joi seară, la un post TV.
Unul din cele mai afectate organe este sistemul nervos, susține medicul pneumolog și precizează că nu se știe încă mecanismul prin care se întâmplă.
„Se indică ipoteza tot mai des a existenței acestei forme cronice de infecție, dar este, în acest moment, din informațiile pe care le am eu, doar o ipoteză, sau sunt mecanisme imune care intervin și, practic, au o reacție încrucișată anticorpii care se produc cu diverse structuri ale organismului, și avem acest sindrom post-viral lung, care se poate manifesta divers de la o persoană la alta”, a mai explicat Beatrice Mahler.
Acelasi semnal de alarmă l-au tras mai mulți specialiști în ultimele luni. Tot mai multe studii confirmă gravele sechele cu care se confruntă oamenii care au suferit de COVID-19, la mult timp de la infectarea cu noul coronavirus. Concluzia la care au ajuns cercetătorii este că impactul COVID-19 asupra organismului uman ar putea să dureze mult mai mulți ani față de cum se știa până acum, după ce cercetătorii au ajuns la concluzia că multe tulburări identificate recidivează sau devin cronice. Și că cel puțin un pacient din trei a avut parte de probleme psihiatrice sau neurologice din cauza virusului și la șase luni de la tratarea infecției.
Medicul neurochirurg Vlad Ciurea a explicat și cum ajunge și rămâne coronavirusul în creierul uman, care este o țintă preferată a acestuia. El a spus că urmele lăsate de COVID-19 sunt periculoase mai ales la persoanele vulnerabile și care suferă de anumite afecțiuni. Printre efectele lente dar sigure, medicul a enumerat accidentele vasculare cerebrale și alte tulburări neurologice, determinând o degradare treptată până la „boala uitării” – Alzheimer.
