Ajunge un chinez în Chișinău, cu niște afaceri. Nu cunoaște nici un cuvânt în română, dar îi era foame cumplit.
Intră el într-o cantină cu gândul că, cineva o să comande ceva de mâncare, iar el auzind denumirea o să comande la fel.
Așteaptă el un pic, intră un student și comandă un ceai.
Chinezul se apropie și el:
– Țeai.
Ia el ceaiul, dar simte că foamea nu a trecut deloc. Mai așteaptă un pic, iar intră un student situația se repetă.. Ceai … Țeai…
Se hotărăște să mai aștepte.
Vede că intră un domn mai în vârstă, se gândește chinezul că acesta o să mănânce și se apropie să audă mai bine comanda.
Comandă omul macaroane cu brânză, și imediat și chinezul:
– Mațațoane ciu blință.
– Ce?
– Mațațoane ciu blință.
– Ceeeee?????
– Țeai.
