Din 2010, arheologii suedezi au efectuat mai multe runde de săpături în Cipru. În 2018, au descoperit două morminte sub formă de camere subterane, cu un număr impresionant de schelete umane. Gestionarea descoperirilor a necesitat o muncă foarte delicată pe parcursul a aproape patru ani, deoarece oasele erau extrem de fragile după ce au stat mai bine de 3.000 de ani în solul sărat.
Pe lângă scheletele a 155 de indivizi, echipa a găsit și 500 de obiecte. Scheletele și obiectele funerare ritualice au fost descoperite în straturi unele peste altele, indicând faptul că mormintele au fost folosite de mai multe generații.
„Descoperirile indică faptul că acestea sunt morminte de familie pentru elita conducătoare din oraș. De exemplu, am găsit scheletul unui copil de cinci ani cu un colier din aur, cercei din aur și o tiară din aur. Acesta a fost probabil un copil al unei familii puternice și bogate”, a afirmat profesorul Peter Fischer, care a condus săpăturile, potrivit Heritage Daily.
Descoperirile au inclus bijuterii și alte obiecte din aur, argint, bronz, fildeș și pietre prețioase, precum și vase bogat decorate, din multe culturi.
„Am găsit și un taur din ceramică. Corpul acestui taur avea două deschideri: una pe spate pentru a-l umple cu un lichid, probabil vin, și una la nas pentru a bea. Se pare că organizau sărbători în cameră pentru a-și onora morții”, a mai spus arheologul.
Un mesaj vechi de mii de ani
O descoperire deosebit de importantă este un sigiliu în formă de cilindru realizat din hematit, cu o inscripție cuneiformă din Mesopotamia (actualul Irak), pe care arheologii au putut să o descifreze.
Textul este alcătuit din trei rânduri și menționează trei nume. Unul este Amurru, un zeu venerat în Mesopotamia. Ceilalți doi sunt regi istorici, tată și fiu, pe care recent am reușit să-i urmărim în alte texte pe tăblițe de lut din aceeași perioadă, adică secolul al XVIII-lea î.e.n. În prezent, încercăm să stabilim de ce sigiliul a ajuns în Cipru la mai mult de 1000 de kilometri de locul în care a fost fabricat”, a precizat Peter Fischer.
Alte descoperiri sunt o cornalină roșie din India, o piatră albastră lapislazuli din Afganistan și un chihlimbar din zona Mării Baltice, ceea ce arată că orașul a avut un rol central pentru comerț în timpul Epocii Bronzului. Bijuteriile din aur, alături de scarabei (amulete în formă de gândac cu hieroglife) și rămășițele de pește importat din Valea Nilului sunt dovezi ale comerțului intens cu Egiptul.
Bijuterii din aur din vremea lui Nefertiti, datorită rețelei comerciale extinse
Comparând aceste descoperiri cu unele similare din Egipt, arheologii au putut data bijuteriile.
„Comparațiile arată că majoritatea obiectelor (inclusiv aceste bijuterii din aur n.r.) sunt din vremea lui Nefertiti și a soțului ei Echnaton, în jurul anului 1350 î.e.n. Am găsit și un pandantiv din aur: o floare de lotus cu pietre prețioase încrustate. Nefertiti a purtat bijuterii similare”, a afirmat profesorul Peter Fischer, care a condus săpăturile.
Descoperirile ceramice sunt de asemenea importante. „Modul în care ceramica s-a schimbat ca aspect și material de-a lungul timpului ne permite să le datăm și să studiem legăturile pe care acești oameni le-au avut cu lumea înconjurătoare. Ceea ce mă fascinează cel mai mult este rețeaua largă de contacte pe care o aveau acum 3.400 de ani”, a adăugat el.
În etapa următoare, arheologii vor cerceta ADN-ul scheletelor pentru a afla modul în care diferiții indivizi au relaționat între ei și dacă existau imigranți din alte culturi, o situație probabilă având în vedere vastele rețele comerciale.
