Editorial

Cât mai contează alegătorii în înțelegerile subterane?

Ultimele săptămâni au arătat o clasă politică pusă pe trocuri și înțelegeri subterane. Acestea nu au legătură cu transparența publică, cu democrația până la urmă, dacă ai de-a face cu înțelegeri care își propun să fenteze votul, cetățeanul, democrația. Adică, să stabilești o guvernare pentru 10 ani de acum încolo, cu tot felul de rotiri de premieri, șefi de partide, cu stabilirea șefului statului, înainte să fie organizate alegerile. Sunt totuși câteva elemente care pun democrația de până acum sub semnul întrebării. Partidele care s-au obișnuit cu puterea le vine foarte greu să o cedeze, în urma rezultatelor alegerilor. Cine pierde, acceptă ideea de opoziție și de alternanță la guvernare și la putere și renunță. De data aceasta, partidele aflate la guvernare caută soluții mai mult sau mai puțin oneste de a se menține la putere, de a se permanentiza în funcții.

În orice stat democratic sunt folosite instrumentele democrației, adică votul, alegerile libere, instituțiile democratice. Cum să stabilești cine să fie președinte înainte de a avea loc alegerile sau cine să fie premier. Pare o confiscare a instituțiilor democrației românești, cu Ciolacu premier și Ciucă președinte sau invers. Ce rost mai au alegătorii, dacă partidele fac manevre în așa fel încât să se producă fentarea votului și, prin jocuri de culise, trocuri și negocieri subterane să se ajungă la rezultatul dorit.

Este și o manipulare a votului până la urmă și de o influențare insidioasă, dacă stai să te gândești că este eliminată concurența politică, care afectează pluripartidismul. Cele mai mari partide ajung să confiște democrația și instituțiile sale. Este periculos pentru sănătatea democratică, să nu existe conturate bine instituțiile democratice.

Până la urmă, conducătorii trebuie să fie aleși prin vot și nu prin negocieri subterane. Așadar, este nevoie de instituții care să corecteze aceste derapaje de la democrație. Puterea fascinează și chiar îmbolnăvește. Creează dependență și nevoia politicianului de a se permanentiza în funcții de conducere. Unora dintre politicieni le vine greu să facă un pas în spate. Din acest motiv caută soluții pentru denaturarea votului. Și acest lucru s-a produs în ultimii 35 de ani. Iar influența primarilor este decisivă în alegeri. Mai ales în mediul rural lucrările sunt clar definite din acest punct de vedere. Primarul este șeful comunității. Este micul sau marele baron. Ajunge să acumuleze foarte multă avere și mai ales putere. Ajunge să dicteze modul de cheltuire a banilor publici, angajările și să își impună grupul și interesele.

Primarul știe cum să controleze votul, prin transportul alegătorilor la urne, prin votul acordat chiar altor partide pentru a avea anumiți aliați în consiliul local și pentru a putea construi o majoritate, chiar peste voința alegătorilor. Chiar dacă votul ar indica o majoritate certă și clară, jocurile și negocierile pot aduce altceva la putere. Până la urmă, acestea sunt și riscurile și hibele democrației.

Dar din patru în patru ani sunt tot mai puțini alegători care merg la vot. Sunt tot mai puțini cei care mai cred în vot și în puterea votului. Adică în puterea acestuia de a produce schimbare și alternanța la guvernare, dacă politicienii aflați la putere la un moment dat nu au rezultate sau au dezamăgit sau au furat și trebuie să plece, dar democratic, prin vot, dacă alte instituții nu le pun întrebări.

Sigur că în democrația originală românească și nu numai am văzut și primari aleși din pușcărie sau morți care au ajuns la putere grație votului. Democrația românească s-a construit greu și are multe deficiențe. Se poate mai bine sau chiar mult mai bine. Votul trebuie să rămână însă în continuare elementul decisiv în ceea ce privește producerea schimbării la guvernare și alternanța la putere. Niciun partid sau politician nu are dreptul să ocolească votul sau să îl denatureze. Am văzut ce aduc regimurile nedemocratice chiar propriilor țări și propriilor cetățeni. 

 

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *