Bucata desprinsă acoperă în jur de 110 km2, iar imaginile prin satelit arată că s-a spart în mai multe bucăți mici.
Evenimentul reprezintă o dovadă în plus care arată rapiditatea cu care au loc schimbările climatice în Groenlanda, au spus oamenii de știință.
„Atmosfera din această regiune s-a încălzit cu aproape 3 grade Celsius începând cu 1989. Iar în 2019 și 2020, vara a înregistrat temperaturi record”, a explicat dr. Jenny Turton, cercetător polar la Universitatea Friedrich-Alexander, din Germania.
Căldura din acest an și-a spus cuvântul
Nioghalvfjerdsfjorden are în jur de 80 km lungime și 20 km lățime, o parte fiind spartă încă din 2019, anume ghețarul Spalte. Căldura din acest an și-a spus cuvântul, iar ghețarul a ajuns acum o flotă de aisberguri.
Dacă ne uităm cu atenția la imaginile surprinse de sateliți putem vedea că temperaturile mai ridicate din regiunea sunt evident cauzate de apa topită de pe suprafața calotei glaciare.
Prezența acestei ape este deseori o problemă pentru platformele de gheață. Dacă apa umple crevasele, acestea se pot deschide. Apa pune presiune pe fisuri, astfel împingându-le până la baza calotei, procesul fiind cunoscut drept „fracturare hidraulică”. Acest lucru duce la slăbirea calotei glaciare.
Unul dintre centrele majore ale deglaciației din Groenlanda
Oceanografii au documentat temperaturi mai ridicate ale mării, ceea ce înseamnă că formațiunea de gheață este topită și de dedesubt, scrie BBC.
„79N a devenit destul de recent cea mai mare calotă glaciară rămasă în Arctica, după ce ghețarul Petermann din nord-vestul Groendlandei a pierdut o mare parte din suprafață în 2010 și 2012. Ceea ce face 79N atât de importantă este modul în care este atașată la calota glaciară interioară, însemnând că într-o zi, dacă clima se încălzește după cum ne așteptăm, această regiune va deveni cel mai probabil unul dintre centrele majore ale deglaciației din Groenlanda”, a adăugat prof. Jason Boc de la Geological Survey of Denmark and Greenland (GEUS).
