Descoperirea sugerează că utilizarea umidificatoarelor poate ajuta la limitarea infecțiilor în perioadele în care ventilarea încăperilor cu ajutorul ferestrei nu este posibilă, potrivit unui studiu publicat de gigantul de cercetare Riken și Universitatea Kobe.
Cercetătorii au folosit supercomputerul Fugaku pentru a modela emisia și fluxul de particule asemănătoare coronavirusului de la persoanele infectate, în diverse medii interioare.
Umiditatea aerului mai mică de 30% a rezultat într-o cantitate peste dublu a particulelor de aerosoli comparativ cu niveluri de umiditate de 60% sau mai mari, au arătat simulările realizate de supercomputerul japonez.
Masca este mai eficientă decât vizierele în limitarea răspândirii coronavirusului
Studiul a indicat, de asemenea, că ecranele faciale transparente (vizierele) nu sunt la fel de eficiente precum măștile în prevenirea răspândirii aerosolilor posibil virali. Alte descoperiri au arătat că statul la mese reprezintă un risc pentru oamenii care sunt așezați pe aceeași parte, comparativ cu cei care stau pe partea opusă a mesei, iar numărul cântăreților din coruri ar trebui să fie limitat și să existe o distanțare între ei.
A existat un consens din ce în ce mai mare în rândul experților în sănătate că coronavirusul care provoacă COVID-19 poate fi răspândit prin aer. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA și-au revizuit recomandările luna aceasta, afirmând că agentul patogen poate rămâne în aer ore întregi.
Echipa de cercetare de la Institutul Riken, condusă de Makoto Tsubokura, a folosit anterior supercomputerul Fugaku pentru a modela condițiile de contagiune în trenuri, spații de lucru și săli de clasă.
În mod special, simulările au arătat că deschiderea ferestrelor în trenurile de navetă poate crește ventilația de două până la trei ori, scăzând concentrația microbilor ambientali.
De ce se tem sau sunt neîncrezători unii oameni în legătură cu COVID-19
„Teama oarbă a oamenilor sau neîncrederea față de infecția cu COVID-19 este pur și simplu pentru că este invizibilă (particulele de agent patogen sunt invizibile n.r.)”, a spus Tsubokura, citat de Reuters.
Supercomputerul Fugaku, un sistem dezvoltat în comun de institutul japonez de cercetare RIKEN și compania Fujitsu Ltd din Kobe, Japonia, a devenit la jumătatea lunii iunie 2020 cel mai puternic din lume. Construit cu tehnologie Arm Ltd, furnizor de procesoare pentru majoritatea smartphone-urilor, supercomputerul nipon a depășit sistemele care folosesc procesoare International Business Machines Corp.
Guvernele folosesc supercomputere pentru a simula explozii nucleare. Totodată, sunt utilizate pentru modelarea sistemelor climatice și pentru cercetări în biotehnologie.
