Elisabeta a II-a nu a fost doar regina Regatului Unit, ci și unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Și deși se știe deja cine va moșteni tronul, există mai puține certitudini cu privire la ceea ce se va întâmpla cu averea ei.
Averea privată a Elisabetei a II-a se ridică la 370 de milioane de lire sterline (aproximativ 426 de milioane de euro), conform Sunday Times Rich List în 2022. Acestea sunt estimări, deoarece regina nu trebuie să-și declare public averea privată. Dacă nu sunt luate în considerare toate activele asociate Coroanei – care nu îi aparțin ei personal, ci instituției – averea ei totală ar putea depăși 14 miliarde de lire sterline (puțin peste 16 miliarde de euro). Înțelegerea diferenței dintre averea privată a monarhului și proprietatea Coroanei este cheia pentru a ne da seama cum va fi distribuită averea Elisabetei a II-a.
„Este necesar să se facă distincția între bunurile și drepturile personale ale Reginei Elisabeta a II-a, care vor face parte din moștenirea ei și vor fi menționate în testamentul ei; și acele alte bunuri și drepturi care aparțin Coroanei și care, prin urmare, vor fi transmise în conformitate cu legile Coroanei”, explică, pentru El Pais, profesorul Sergio Llebaría Samper, profesor de drept civil la Facultatea de Drept din Spania. „Voința ei nu poate interfera cu aceste bunuri”, spune el, care va trece automat succesorului ei, regele Charles al III-lea.
Este probabil ca această avere să fie împărțită între cei patru copii ai săi: Charles, Prințesa Anne, Prințul Andrew și Prințul Edward și cei opt nepoți ai săi. Dar ea nu are nicio obligație să facă acest lucru. „Legea engleză se caracterizează printr-o libertate testamentară largă”, explică profesorul Llebaría.
„Nu există moștenitori obligatorii, cu excepția cazului în care autoritatea judiciară declară că o parte din moștenire trebuie să revină rudelor aflate în stare de dependență economică față de defunct”. Deoarece nu pare să fie cazul aici, regina a avut libertatea deplină de a-și lăsa moștenire bunurile private după bunul plac și, dacă a vrut, ar fi putut decide să lase deoparte unii dintre copiii și nepoții ei.
Regele Charles primește partea „leului”
Cea mai mare parte a averii personale a reginei defuncte, estimată la 425 de milioane de euro, care revine fiului mai mare al acesteia, Charles al III-lea, nu este supusă taxelor de succesiune, deoarece transferurile de la suveran la suveran nu sunt impozitate.
Este vorba de bunuri private ale Coroanei, şi anume Castelurile Balmoral şi Sandringham, evaluate la 150 de milioane de euro; o colecţie remarcabilă de timbre din vremea regelui George al V-lea, evaluată la 100 de milioane de euro; bijuterii inestimabile transmise de regina Mary şi Queen Mum, mama Elisabetei a II-a deţinea o colecţie de ouă Fabergé, tablouri ale unor maeştri, cai pursânge şi un portofoliu bursier foarte opac, arătat cu degetul în scandalul Paradise Papers, în 2017, când s-a dezvăluit că gestionarii averii regale au ascuns o parte a averii în Insulele Caïmans şi în Bermude.
În afară de aceste averi, Elisabeta a II-a deţinea ca fonduri proprii profiturile ducatului de Lancaster, care include sute de bunuri imobile, proprietăţi comerciale şi mii de hectare de terenuri agricole.
Dispoziţiile date de către regină cu privire la moştenirea sa nu pot fi cunoscute.
Noul monarh va moșteni Crown Estate, o afacere imobiliară aparținând Coroanei, dar administrată independent, de la care va primi 15% din profit. Aceasta include proprietăți precum importanta zonă comercială Regent Street, din Londra, și hipodromul Ascot. Există, de asemenea, ferme, păduri și linii de coastă, reprezentând aproximativ 1,4% din terenul din Anglia.
Domeniul Coroanei
Valoarea totală a proprietăților aflate în domeniul Coroanei a fost estimată la 15,6 miliarde de lire sterline în cele mai multe rapoarte anuale, publicate în iunie.
Subvenția de stat acordată monarhiei a fost stabilită la 86,3 milioane de lire sterline pentru anul fiscal 2021-22, potrivit declarației financiare anuale a casei regale.
Sovereign Grant este utilizată pentru a finanța călătoriile oficiale, întreținerea proprietății și costurile gospodăriei. Costurile de securitate nu sunt acoperite de subvenția suverană fiind plătite de către public.
Moștenirea coroanei a trecut de la regină la Charles fără a fi necesară plata impozitului pe moștenire, al cărui tarif standard este de 40%, aplicat pe partea de moștenire care depășește un anumit prag, până la un maxim de 500.000 de lire sterline pentru fiecare persoană.
În timp ce Charles a moștenit Ducatul de Lancashire la urcarea pe tron, Ducatul de Cornwall revine fiului său cel mare, William, care a devenit moștenitor al tronului și al 25-lea Duce de Cornwall.
Ducatul de Lancaster deține terenuri pe care familia regală britanică le-a dobândit de peste 700 de ani. Moșia cuprinde 18.000 de hectare de teren, nouă castele și diverse proprietăți imobiliare. Aceste două rețele imobiliare – proprietatea Coroanei și Ducatul de Lancaster – alcătuiesc doar o parte din finanțele extrem de complexe ale casei Windsor. Acest imperiu de afaceri este atât de complex încât a fost supranumit Firma.
De asemenea, noul suveran a moștenit și 32.000 de lebede și un număr necunoscut de delfini, balene și sturioni. De mai bine de 800 de ani, exemplarele acestor specii care trăiesc liber în apele Regatului Unit sunt considerate proprietatea monarhului britanic. Această măsură a fost luată în secolul al XII-lea, când lebedele erau o delicatesă și erau amenințate de braconaj. Pentru a păstra populația, aceste păsări au fost trecute în proprietatea monarhului domnitor, alături de balene, delfini și sturioni. Astfel, deși simbolic, Carol al III-lea va moșteni un număr considerabil de animale împreună cu coroana.
Testamentul, sigilat şi încuiat într-un seif pentru cel puţin 90 de ani
Testamentul Reginei Elisabeta a II-a, în cazul în care ar putea fi văzut de public, ar oferi informaţii despre averea suveranei britanice, însă, spre deosebire de actele asemănătoare ale cetăţenilor britanici obişnuiţi, testamentul va fi sigilat și încuiat într-un seif pentru cel puţin 90 de ani, relatează Reuters.
Primul membru al familiei al cărui testament a fost sigilat de Curte a fost Prinţul Francis de Teck, fratele mai tânăr al reginei Mary, care a murit în 1910. Testamentul acestuia face parte din cele peste 30 păstrate într-un seif aflat într-un loc secret din Londra, sub îngrijirea unui magistrat.
Conform convenției, după moartea unui membru de rang înalt al familiei regale, executorul testamentar cere Secției pentru Familie a Înaltei Curți din Londra sigilarea testamentului. Magistrații care s-au succedat în această funcție au aprobat întotdeauna solicitarea.
Aceste amănunte au fost făcute publice abia după moartea, în luna aprilie a anului 2021, a Prințului Philip, soțul suveranei britanice, când îndatorirea aplicării sigiliului i-a revenit judecătorului Andrew McFarlane.
