Șefii de stat și de guvern discută marți despre cum vor îndeplini noul obiectiv al UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, față de nivelurile din 1990. Ținta anterioară era de 40%.
Discuțiile vor arată cât de dispuși sunt liderii UE să adopte politici care să ducă la îndeplinirea acestui obiectiv.
Un draft care va fi discutat la ședința Consiliului European, consultat de Reuters, arată că liderii UE vor cere Comisiei să mențină sistemul de stabilire a obiectivelor naționale de reducere a emisiilor în raport cu produsul intern brut pe cap de locuitor al fiecărei țări. Astfel, statele mai sărace au obiective mai mici. Oficiali din mai multe țări spun că vor sprijini acest lucru.
„O abordare diferită ar însemna ca noua țintă sa fie atinsă prin punerea unei sarcini mai mari asupra statelor membre mai sărace”, a declarat un oficial polonez, citat de Reuters.
Comercializarea certificatelor verzi este principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, impunând centralelor electrice, fabricilor şi companiilor aeriene europene să achiziţioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, în timp ce plafonul numărului de certificate tranzacţionabile scade de la an la an.
Politicile climatice ar putea afecta cetățenii cu venituri mici
Sistemul actual stabilește, însă, obiective naționale de reducere a emisiilor în sectoarele care nu sunt acoperite de piața UE a carbonului, precum transportul rutier sau încălzirea clădirilor.
Proiectul de concluzii asupra căruia s-ar putea pune de acord șefii de stat și de guvern prevede că executivul european trebuie să realizeze o „examinare aprofundată” a consecințelor economice și sociale ale propunerilor sale climatice, reflectând îngrijorările unor state care spun că noile politici climatice ar putea afecta cetățenii cu venituri reduse prin creșterea prețurilor pentru transport și încălzire.
Oficiali din mai multe țări s-au declarat îngrijorați de faptul că planul Comisiei de a impune costuri de CO2 pentru transport și încălzire ar putea afecta comunitățile cu venituri mici, dacă le-ar crește facturile, fără compensații suplimentare.
Sume importante pentru îndeplinirea obiectivelor climatice vor proveni din fondul de recuperare COVID-19 al Uniunii Europene, în valoare de 750 de miliarde de euro, dar se așteaptă ca unii lideri să facă presiuni pentru a obține venituri suplimentare.
Polonia și Republica Cehă doresc un fond de modernizare mai mare al UE, cu sume provenite din vânzările de certificate de carbon acordate țărilor mai sărace pentru investiții în energie curată.
Un oficial ceh a declarat că ponderea certificatelor de CO2 rezervate pentru fond trebuie să fie „crescută substanțial” pentru a ajuta statele mai sărace să atingă obiectivele climatice.
Unele țări doresc să evite discuțiile detaliate despre fond și alte politici climatice, până ce Comisia Europeană va prezenta proiectul în luna iulie.
La ședința Consiliului European, președintele Klaus Iohannis va sublinia necesitatea creării unui cadru legal flexibil care să permită statelor membre ale Uniunii să identifice cele mai bune soluții pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 comparativ cu anul 1990. „Președintele României se va pronunța pentru asigurarea unei partajări echitabile a eforturilor, astfel încât contribuțiile fiecărui stat membru, în special în termeni de costuri, să nu reprezinte un obstacol pentru dezvoltarea economică a acestora”, transmite Administrația Prezidențială.
