Din cele 27 de state membre numai 10 au trimis Comisiei Europene aceste planuri, respectiv Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Olanda şi Suedia.
Prin urmare, „Comisia îndeamnă statele membre restante să transmită planurile lor fără întârziere pentru a permite o analiză rapidă şi cuprinzătoare la nivel european, constituind în acelaşi timp o platformă solidă pentru a aborda obstacolele, a dezbate cele mai bune practici şi a îmbunătăţi coordonarea regională şi pentru a permite implementare rapidă şi robustă a obiectivelor noastre pentru anul 2030″, se arată în raportul privind starea energiei prezentat de comisarul european responsabil cu acest portofoliu, Kadri Simson, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană obligă România și alte state să reducă emisiile de gaze cu efect de seră
Cu acest prilej, Bruxellesul le reaminteşte guvernelor statelor membre că „trebuie să-şi intensifice eforturile pentru a garanta un nivel suficient de ambiţie şi pentru a se asigura că UE este pe drumul cel bun” în ce priveşte atingerea obiectivelor climatice.
Potrivit raportului prezentat, analiza proiectelor de planuri energetice şi climatice prezentate Bruxellesului până în prezent relevă o sporire a acestei ambiţii, dar care în opinia Comisiei Europene este încă „insuficientă pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030″ faţă de nivelul anului 1990.
Concret, analiza efectuată de Comisia Europeană estimează că implementarea proiectelor primite ar conduce la o scădere a emisiilor de CO2 cu 51% până la sfârşitul acestui deceniu, aşadar cu patru procente mai puţin decât ar trebui.
De asemenea, mai avertizează raportul, „numai câteva state membre au inclus în proiectele lor de actualizare a planurilor acţiuni detaliate privind adaptarea la schimbările climatice în contextul rezilienţei sistemelor lor energetice”.
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care va organiza următoarea sa conferinţă COP29 privind clima în Azerbaidjan în noiembrie, a insistat adesea asupra faptului că guvernele din întreaga lume trebuie să-şi îmbunătăţească planurile de combatere a schimbărilor climatice, întrucât previziunile actuale nu vor permite atingerea obiectivului ca la finalul acestui secol temperaturile să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius faţă de epoca preindustrială.
