Proiectul de lege în cauză a fost prezentat de un grup bipartizan de membri ai Camerei Reprezentanților. Partea motivațională a proiectului de lege afirmă că acest pas reflectă îndepărtarea Turciei de relațiile cu Europa și Statele Unite și reorientarea sa către adversarii SUA.
„Proiectul de lege este menit să trimită un mesaj clar Ankarei: Statele Unite recunosc pivotul Turciei către Orientul Mijlociu și nu mai văd Turcia acordând prioritate relațiilor sale cu Europa”, au afirmat autorii proiectului de lege într-o declarație.
Congresmenii consideră că Turcia consolidează legăturile cu Rusia, China și Iranul, sprijină Hamas și acțiunile militare împotriva Greciei și Ciprului, care sunt „fundamental contrare intereselor de securitate ale Occidentului”.
„Poziția sa tot mai anti-occidentală îndepărtează Ankara de aspirațiile europene. În același timp, autoritarismul și ostilitatea față de aliații NATO sunt în creștere în țară”.
De asemenea, congresmenii au acuzat Turcia că demonstrează în mod constant un „dispreț total față de dreptul internațional”, de acțiunile președintelui Erdogan împotriva intereselor americane și de contribuția la instabilitatea din regiune.
Ei au remarcat că o schimbare de statut ar pune Turcia în aceeași categorie cu Iranul, Siria și Libia.
„Turcia se află la o răscruce de drumuri, dar Erdogan a făcut alegerea. Guvernul său adăpostește militanți Hamas, sprijină mașinăria de război a [președintelui rus Vladimir] Putin și obstrucționează unitatea NATO, cerând în același timp privilegii aliaților occidentali. Este timpul ca diplomația americană să nu mai pretindă că Turcia este încă parte a Europei”, se arată în declarație.
Proiectul de lege cere, de asemenea, Departamentului de Stat să raporteze Congresului cu privire la consecințele retragerii Turciei din Europa.
„Identitatea europeană a Turciei este un fapt istoric și geostrategic incontestabil. În calitate de membru puternic al NATO, al Consiliului Europei, al OSCE și de membru asociat al UE, Turcia este parte integrantă a cadrului instituțional european și a valorilor universale care stau la baza acestor instituții”, a declarat un purtător de cuvânt al Ambasadei Turciei la Washington pentru Fox News Digital.
Turcia se așteaptă să joace un rol principal în consolidarea securității europene, dar nu este impresionată de ideea creării unei alternative pur europene la NATO.
Astfel, Turcia, în ciuda relațiilor sale dificile cu Statele Unite, este destul de mulțumită de statutul său actual în cadrul Alianței, din care face parte din 1952.
Turcia nu exclude ca mai devreme sau mai târziu SUA să-și reducă contribuția la NATO
Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, consideră că acțiunile recente ale președintelui american Donald Trump, inclusiv refuzul său de a ajuta Ucraina să se confrunte cu agresiunea rusă, sunt un „apel de trezire pentru Europa” care ar trebui să o încurajeze să se unească și „să-și dezvolte propriul centru de greutate”.
„Geniul a ieșit din sticlă și nu există nicio modalitate de a o pune înapoi”, a descris el pentru Financial Times ,viitorul securității europene.
„Chiar dacă președintele Trump decide să nu se retragă din Europa în acest moment, este absolut posibil ca în viitor cineva cu opinii și idei politice similare să ia în considerare reducerea contribuției Americii la securitatea europeană”, a adăugat ministrul.
Fidan a remarcat că Turcia ar dori cu siguranță să facă parte din orice nouă arhitectură europeană de securitate dacă NATO se va dezintegra.
Turcia nu este un susținător al prăbușirii NATO , deoarece este membră a Alianței de ceva timp și are o pondere politică considerabilă în organizație. Turcia se gândește la modul în care își poate consolida poziția în Alianță.
Disputa din Biroul Oval a demonstrat o criză nu numai în relațiile dintre SUA și Ucraina, ci și între America și Europa. Donald Trump în mod clar nu vrea ca Statele Unite să continue să fie fundamentul securității europene. Acest lucru a stârnit Europa și i-a dat un impuls suplimentar pentru a-și consolida apărarea fără participarea SUA.
Acum Kievul propune țărilor europene ca armata ucraineană să devină nucleul securității în Europa, cu condiția să fie asigurată cu resurse militare, financiare și tehnologice europene. Dar sunt puține Forțele Armate ucrainene care sunt experimentate și întărite în luptele cu rușii. Dacă cineva este capabil să întărească casa europeană fără sprijinul american, acesta este, pe lângă grinda de susținere ucraineană, stâlpul turc.
Este semnificativ faptul că, spre deosebire de țările baltice, Turcia a participat la summitul liderilor mai multor state europene de la Londra, unde s-a discutat problema componentei europene a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Astăzi, această țară nu este considerată un viitor membru al UE și are probleme serioase cu Cipru, Grecia și Franța. Dar poate aduce dividende Europei în sfera securității. În cele din urmă, acest lucru este în interesul Ankarei, care a căutat întotdeauna să joace un rol mai serios în Europa.
Turcia are a doua armată ca mărime din NATO
Turcia are a doua armată ca mărime din NATO: 675 de mii de soldați și 380 de mii de rezerviști. Acestea sunt forțe armate pregătite pentru luptă, care au experiență în lupta în Siria și Irak. Turcii ar putea întări flancul estic al NATO prin staționarea contingentelor lor la Constanța, România, sau să participe la misiunea europeană de menținere a păcii în Ucraina. Cel puțin, după cum scrie Bloomberg, Ankara are în vedere trimiterea de trupe în Ucraina pentru a garanta respectarea acordurilor de pace, dacă acestea vor fi încheiate.
„În plus, Turcia are un complex militar-industrial bun care produce drone moderne, avioane de luptă, tancuri, portavioane și are linii de producție de muniție, care adesea lipsesc în țările Uniunii Europene”. Cu toate acestea, Ankara are nevoie de finanțare pentru aceste producții. „Turcia este pregătită să investească în consolidarea securității colective, dar interesele naționale sunt mai presus de toate”, susține Evghenia Gaber, analist la Centrul de Studii Contemporane a Turciei de la Universitatea Carleton.
Interesul național este ca Ankara să fie invitată la masa negocierilor peste tot, să fie luată în considerare, ca Bruxelles-ul să-i facă niște concesii.
În special, aceasta ar putea fi o problemă de uniune vamală, preferințe comerciale sau refugiați. Cel mai probabil, Turcia va pune problema participării companiilor turcești la proiectele europene de apărare, admiterea la proiectele PESCO și, în general, recunoașterea rolului mai activ al Ankarei în politica europeană de securitate. După cum notează experții intervievați, turcii se plâng acum că europenii cheltuiesc banii contribuabililor europeni doar pentru dezvoltarea complexului militar-industrial al statelor membre UE.
Turcia vede o amenințare în întărirea pozițiilor Rusiei și, prin urmare, este pregătită să participe la forțele de descurajare din Ucraina. Ankara se teme că, dacă SUA se retrag din joc, Rusia ar putea ocupa sudul Ucrainei și ar putea recâștiga controlul asupra Mării Negre, iar pentru ei aceasta este o amenințare directă. Iar faptul că SUA ar putea să își reducă prezența militară în Europa în general și în Marea Neagră în special este foarte în mâinile Turciei, deoarece acum își întărește pozițiile în regiunea Mării Negre.
„Se pare că Ankara așteaptă momentul potrivit pentru a-și extinde zona de influență”, a spus Oleksi Iizhak , expert la Institutul Național de Studii Strategice (NISD) , într-o conversație cu ZN.UA , atrăgând atenția asupra faptului că în ultimul deceniu, Turcia și-a sporit influența în Siria, Abhazia și statele de interes din Rusia Centrală.
În același timp, după cum notează Evgenia Gaber, Ankara va încerca să mențină relații bune cu Moscova și este pregătită să participe la garantarea securității europene în formatul coalițiilor multilaterale sau al operațiunilor NATO. Președintele turc Recep Erdogan are o viziune foarte pragmatică asupra lucrurilor, iar Ankara menține relații bune atât cu Kievul, cât și cu Moscova: deși oferă sprijin militar Kievului și recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei, Turcia nu acceptă sancțiuni împotriva Rusiei.
Ankara se oferă ca mediator
Încercând să beneficieze cât mai mult de situația actuală, Ankara se oferă ca mediator. Ministrul turc de externe Hakan Fidan, la o întâlnire a liderilor europeni la Londra, a reiterat oferta Ankarei de a accepta discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia.
Potrivit lui James Stavridis, fost comandant al Comandamentului European al SUA și Comandant Suprem Aliat în Europa, politicile lui Trump pun un cui în inima Alianței: „Am putea vedea sfârșitul NATO și începutul a ceea ce s-ar putea numi Organizația Tratatului European”. Acum, europenii au nevoie de cheltuieli mai mari pentru apărare, de activarea companiilor europene de apărare, de forțele armate europene și de o structură de comandă în afara Alianței.
Această idee este deja discutată în Europa. Premierul francez François Bayrou a susținut crearea unei uniuni europene de apărare precum NATO, dar fără participarea Statelor Unite. Potrivit acestuia, situația actuală ar trebui să fie luată în considerare de cei care credeau că securitatea Europei poate fi garantată de Statele Unite. Anterior, Friedrich Merz, candidatul la funcția de cancelar al Germaniei din Uniunea Creștin Democrată conservatoare, a afirmat necesitatea ca Europa să devină treptat independentă de Statele Unite în domeniul securității și apărării.
Turcia, pregătită să participe la consolidarea securității europene
Cu toate acestea, deși Ankara este pregătită să participe la consolidarea securității europene, nu este pregătită pentru o alternativă europeană la NATO. În ciuda relațiilor sale dificile cu Statele Unite, Turcia este destul de mulțumită de statutul său actual în Alianță. „Turcii nu vor crea o alternativă la NATO cu europenii”. Ei sunt mândri că Turcia este în NATO din 1952 și este unul dintre cei mai activi participanți la operațiunile Alianței – de la războaiele din Balcani până în Afganistan. În NATO, Turcia este a doua putere ca mărime după Statele Unite. De ce trebuie să multiplice niște formate de neînțeles sub auspiciile UE, unde Turcia nici măcar nu face parte?” — spune Evghenia Haber.
Această evaluare a lui Haber este împărtășită de Ezhak. El crede că în prezent „nimeni nu va crea o alternativă la NATO, vor prelua doar o serie de instrumente”. Potrivit experților, Ankara are, de asemenea, puțin interes pentru un proiect de apărare sub auspiciile Uniunii Europene: Turcia nu este membră a acestei organizații, nu are nicio motivație să participe. Turcii au fost mereu enervați că se presupune că Turcia se află în Europa, dar în același timp țara lor este exclusă din toate proiectele UE. Dar în NATO se simt membri cu drepturi depline.
Rolul tot mai mare al Turciei în garantarea securității europene permite Ankarei să declare public importanța tot mai mare a țării pentru Europa. Acest lucru este plăcut pentru opinia publică turcă. Iar dacă SUA decide să retragă unele brigăzi din Europa de Est sau Centrală (iar europenii se tem că Trump ar putea retrage 20.000 de soldați americani), atunci Turcia își poate trimite acolo unitățile sub „umbrela” NATO. Până la urmă, Germania este prezentă în Țările Baltice, iar Franța este prezentă în România.
Starea actuală a lucrurilor în domeniul securității europene deschide noi oportunități pentru Turcia. Cu toate acestea, aceasta este și o provocare pentru Europa. Dar dacă Uniunea Europeană dorește să aibă instrumente eficiente care să îi permită să reziste în mod eficient presiunii SUA și amenințărilor rusești, trebuie să învețe să se bazeze pe propriile forțe. Și Turcia poate deveni unul dintre cei mai importanți aliați ai săi, subliniază zn.ua.
