Dezvăluiri

Despre „dioxidul de carbon (CO2)” și „încălzirea globală”

Pentru că există suspiciuni cu privire la rolul primordial al dioxidului de carbon (CO2) în încălzirea globală, am solicitat un punct de vedere d-lui Viorel VASILE, care are o bogată expertiză în domeniu, cu o teză de doctorat legată de aceste aspecte și care a publicat numeroase articole specifice în reviste internaționale în ultimii15 ani.

Iată răspunsul pe care l-am primit:
«Dioxidul de carbon (CO2) este un subiect complicat de abordat și, totodată, controversat în ceea ce privește aportul la încălzirea globală.

Ce este demonstrat științific?
A. Dioxidul de carbon reprezintă 0,04% din compoziția atmosferei.
B. Dioxidul de carbon reprezintă 9% din gazele cu efect de seră.
C. Cine/ce produce CO2:
– Producția de energie electrică și termică 25%;
– Agricultura (creșterea animalelor) și alte utilizări ale terenurilor 24%;
– Industria 21%;
– Transporturile 14%;
– Clădirile (rezidențiale) 6%.

Ce ne arată înregistrările agențiilor, studiile efectuate în domeniu?
D. Principalii emițători de CO2 în lume:
China 30%, U.S.A. 15%, U.E. 9%, India 7%, Federația Rusă 5%.
E. Principalii emițători de CO2 în U.E.:
1. Germania 21%, 2. U.K. 10,9%, 3. Franța 10,8%, … 10. România 2,6%.
F. „Per capita”, principalii emițători de CO2 în U.E.:
1. Luxemburg 17,5 tone/locuitor;
2. Cehia 10,5 tone/locuitor;
3. Olanda 9,6 tone/locuitor;
4. Germania 9,4 tone/locuitor;

26. România 3,9 tone/locuitor.

La nivel mondial lider e Qatar, urmată de… Muntenegru. Prima țară din G7 (din U.E.) e abia pe locul 28 (Germania). România, locul 84.
Foarte probabil, procentele de la punctele C. și D. să difere funcție de sursa statisticilor sau de locul publicării studiului. Diferențele nu sunt semnificative.

Emisiile de CO2 din România reprezintă:
• 0,27% din totatul emisiilor de CO2 în lume;
• 0,03% din totatul emisiilor de de gaze cu efect de seră în lume.

Sau, empiric vorbind, termocentralele din România:
– Produc aproximativ 0,00108% din gazele cu efect de seră!
– Produc aproximativ 0,0000432% din dioxidul de carbon al atmosferei!!

Altfel spus, dacă România închide capacitățile de producție energie electrică pe cărbune, tot mai rămân 99,99892% alte surse care produc gaze cu efect de seră. Merită „efortul”?

Un alt aspect care dezavantajează România: impunerea vizează reducerea emisiilor totale de CO2 și nu o reducere proporțională, funcție de emisiile de CO2 per locuitor.

Există studii/voci (minoritarii) care susțin/spun că încălzirea globală generează emisiile de carbon și nu invers. Iată că și majoritarii „oficiali” (IPCC), în raportul „Cod roșu pentru umanitate”, arată – pentru prima dată – că „e posibil ca încălzirea să declanșeze bucle de feedback care eliberează și mai multe emisii de carbon care încălzesc clima”.

Mai mult, același „Cod roșu pentru umanitate” (propovăduit la noi alături de termeni precum „dezastruos” sau chiar „apocalipsa”) ne spune că până în 2040 temperatura medie globală va crește cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile din 1850÷1900, indiferent dacă obiectivele climatice referitoare la emisiile de CO2 vor fi atinse sau nu.

Vaporii de apă reprezintă cel mai mare procent în efectul de seră, ajungând până la 85% sau chiar mai mult. Principiul Pareto (regula 80/20) se poate extrapola aici la 90/10 (toată lumea se concentreză pe 9% (CO2) din gazele cu efect de seră și n-au treabă cu restul de 91%!). Dacă s-ar găsi o soluție să reducem cu 1% vaporii de apă, am „salva” jumătate din emisiile mondiale de CO2. Dar cred că problematica aceasta reprezintă o aporie. „Labour omnia vincit improbus”.

Să nu uităm că CO2 este esențial vieții (respirației) și fără el plantele n-ar mai produce oxigen.

În altă ordine de idei, International Organization for Standardization (ISO) a stabilit norme pentru măsurarea gazelor cu efect de seră (ISO 14064 și ISO 14065), dar nu a putut stabili un standard internațional pentru măsurarea temperaturilor medii globale. În lume sunt peste 100 metode care stabilesc „media” temperaturilor.

„Paradoxul lui Simpson” (1951) sau „media mediilor nu este o medie” ne arată că nu prea se poate calcula „temperatura medie globală”.

Mi-a plăcut un exemplu dintr-un articol: într-o bucătărie (cu 20 grade Celsius) se pun pe masă o cană cu ceai (36 grade Celsius) și una cu gheață (-15 grade Celsius). După 15 minute cum e mediul din bucătărie: „global warming” ori „global cooling”? Spre exemplu, temperatura medie globală a decadei 1890÷1900 a fost de 13,75 grade Celsius (oare cum s-o fi calculat atunci?). În 2040 va fi de 15,25 grade Celsius (atenție: fără gaze cu efect de seră, temperatura ar fi de -18 grade Celsius). Păi eu cred că la noi în județ, temperatura medie a crescut cu peste 3 grade Celsius și asta numai în ultimii 10 ani. Global, unde s-o fi răcit?

Consider „schimbările climatice” cel puțin la fel de spectaculoase ca „încălzirea globală”. Vorbim cu altă ocazie.

Mulțumesc pentru că mi-ați oferit ocazia să mă exprim.»

 

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *