Miercuri, boșii sindicaliști din cadrul Complexului Energetic Oltenia, se vor așeza la masa negocierilor cu administrația companiei, chipurile pentru a aduce un plus pentru angajații producătorului de energie. Din păcate pentru salariați, cei mai mulți dintre ei se află într-un fel de poziție a struțului și nu mai răspund la telefoanele jurnaliștilor pentru a discuta despre oamenii de pe urma cărora se încarcă financiar. Ei, supremii sindicaliști, pe care Marin Condescu și Ion Rușeț îi împachetau și nu reprezentau nimic pe vremuri. Să-i luam pe rând…
Nelu Roșca „Master Chef” de Motru
Ultimele reacții ale ”regizorului” Nelu Roșca, un fel de Steven Spilberg din Cariera Roșiuța au apărut chiar după ce Guvernul a aprobat prelungirea contractelor celor 1800 de angajați pe perioadă determinată. În rest, Roșca, abil speculant politic și chiar muzician, după cum s-a postat singur pe o rețea de socializare, doarme în bocanci. Este nul ca și activități pro angajați, este nul ca și activități pro CE Oltenia, în ultimele luni. Somn ușor, te încadrezi pe 197, probabil.
Adrian Marciuc „El dependente” dă Clisura Dunării
Marciuc și-a pus o Mămăligă (fără răutăți) la înaintare. El doarme în ciocate și este absent total din cariere și din spațiul public, dar el, liderul, o să se laude dacă o să obțină o chestie care e prevăzută prin Contractul Colectiv de Muncă. Punem pariu?
Dumitru Pîrvulescu sau „cameleonu”, conform colegilor săi
Pîrvulescu a „moștenit” temelia sindicalismului din CE Oltenia. Abil în toți acești ani, mai puțin în perioada lui Ciurel, Pîrvulescu a speculat tot. Și-a conferit o poziție elegantă și comodă în scaunul Federației Naționale Mine Energie. Mitică a uitat însă de angajații lui, mai are ieșiri publice, dar se mulțumește să doarmă pe el, ori este și el în prag de pensionare … și după el, potopul.
Gabrei Căldărușe „șeful zmeilor”
Căldărușe încearcă să aibă o poziție corectă în fața opiniei publice, dar rămâne în spatele lui Jan „Microbuze”. El este văzut, în continuare, ca omul lui Ciurel, cel care a spart mișcarea sindicală. Ne așteptam la poziții vehemente din partea lui, ca și din partea altor lideri, față de măsurile de închidere din Planul de Restructurare. Bine, parcă îl văd și acum pe Bebe Bîrsanu, zis Dodoacă, cel care a ”muncit”, ani la rând, pe un excavator defect, că dă cu niște pastile de pământ în fața directorului.
Eugen C.A.R. Iovan
Eugen Iovan este cel mai mare suferind de „sulipism” din rândul sindicaliștilor. El devine portavocea tuturor celor aflați în funcții de conducere. El și-a instaurat propriul imperiu la Termo Turceni, el și-a angajat toate rudele, dar uneori mai plânge, de necaz, că nu a căzut și în genunchi ca fratele lui, Roșca, în fața lui Ciurel.
Este o descriere simplă și obiectivă a celor care, miercuri, o să negocieze pentru voi, pentru voi ăștia care nu știți ce soartă mai are compania și le mai și plătiți cotizații.
