Cunoscută sub numele de aspirină naturală, salcia albă are efecte terapeutice asemănătoare cu acidul acetilsalicilic. Datorită substanţelor active conţinute în scoarţă (compuşi salicilici, taninuri, ceară, oxalaţi şi răşini), salcia are proprietăţi antireumatice, antiinflamatoare, analgezice, sedative, astringente şi hemostatice.
Fasolea boabe, albă sau roşie, aduce numeroase beneficii organismului. Această legumă este o sursă naturală de fibre şi de proteine, având un indice glicemic scăzut. De asemenea, fasolea este bogată în fier, un supliment natural energetic, fiind indicat mai ales femeilor.
La consumatorii de fasole, riscul îmbolnăvirii de cancer (de colon sau de sân) sau de a suferi de o boală cardiacă este redus.
Fasolea albă conţine molibden
Fasolea boabe este un important substitut al cărnii, recomandat de nutriţionişti tinerilor şi vârstnicilor în egală măsură.
Totodată, fiind o legumă foarte hrănitoare, fasolea aduce numeroase beneficii vegetarienilor, persoanelor cu imunitate scăzută şi celor care postesc.
Boabelor de fasole sunt surse concentrare de molibden, un mineral mai puţin cunoscut, necesar pentru fabricarea unor enzime cu rol în detoxifierea organismului.
Pentru că are un conţinut bogat de fibre, de proteine, glucide, fier, potasiu, seleniu şi de calciu, Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, recomandă dieta cu fasole uscată persoanelor care au carenţă de fier, copiilor aflaţi în perioada de creştere şi persoanelor care sunt în convalescenţă.
Deoarece are un indice glicemic foarte scăzut, diabeticii n-ar trebui să ignore acest aliment.
În funcţie de soiul legumei, valoarea enegetică a boabelor uscate este de 200-250 kcal/ la 100 g. Un studiu recent al nutriţioniştilor europeni menţionează că glucidele conţinute în fasolea boabe fac parte din categoria glucidelor „bune,” care nu cresc glicemia, în comparaţie cu alimentele bogate în carbohidraţi (cum sunt fructele), care furnizează energie de scurtă durată. De asemenea, fasolea boabe este şi o sursă de vitamine (A, complexul B, C, E, K şi PP), de acid folic şi de enzime.
De exemplu, vitamina B1, tiamina, prezentă în compoziţia boabelor de fasole, este un neurotransmiţător esenţial pentru memorie, iar lipsa acesteia din organism s-a constatat în cazul bolii Alzheimer, spun specialiştii.
În acelaşi timp, cercetările au scos la iveală şi faptul că, la consumatorii de fasole boabe, riscul de a face cancer la colon, la sân sau de a suferi de o boală cardiacă este redus. Fasolea uscată conţine fibre solubile şi insolubile.
Prima categorie de fibre previne constipaţia, iar cele insolubile reduc nivelul grăsimilor din sânge.
Pentru a îndepărta riscul balonării, boabele se pun la înmuiat cu opt ore înainte de fierbere. De asemenea, în timpul fierberii, sarea trebuie înlocuită cu o crenguţă de cimbru şi câteva boabe de piper negru.
Prin adăugarea acestor condimente, fasolea va fi mai gustoasă, iar boabele vor rămâne pufoase. Fasolea uscată, o legumă importantă pentru menţinerea unei diete echilibrate, se asociază cu alimentele bogate în vitamina C (roşii, ţelină, morcovi, usturoi, praz şi pătrunjel).
Fasolea albă conţine antioxidanţi, substanţe benefice în lupta cu bolile şi menţinând o stare de bine. În acelaşi timp, dieta cu fasole boabe albă previne îmbătrânirea prematură a pielii, datorată de expunerea prelungită la soare.
Fasolea roşie previne cancerul
Un alt sortiment de fasole, benefic pentru sănătatea noastră este fasolea roşie. Un studiu recent realizat de nutriţioniştii europeni precizează că glucidele prezente în fasolea cu boabe roşii fac parte din categoria glucidelor „bune”.
Acestea nu influenţează valorile glicemiei, în comparaţie cu alimentele bogate în carbohidraţi (fructele, de exemplu), acele alimente ce furnizează energie de scurtă durată. Fasolea boabe de culoare roşie este o sursă valoroasă de vitamine: A, C, E, K, PP, complexul B şi de minerale (potasiu, seleniu, calciu, fier). „Fasolea roşie conţine fibre de cea mai bună calitate.
Două linguriţe de fasole roşie vă oferă de patru ori mai multe fibre decât o felie de pâine integrală, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie. În plus, această legumă asigură organismului multă energie (100 g conţin 328 kcal).
S-a constatat şi faptul că, la consumatorii de fasole roşie riscul de a face cancer la colon, la sân sau de a suferi de o boală cardiacă este redus. Pentru sportivii de performanţă, făina din aceste boabe poate fi folosită sub formă de compresă în cazul entorselor sau întinderilor de ligament, deoarece grăbeşte vindecarea.
