Primele cantități de gaze sunt așteptate în 2027, iar estimările arată că zăcământul ar putea furniza aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual, transformând România într-unul dintre cei mai importanți producători de gaze naturale din Uniunea Europeană. Potrivit datelor prezentate de compania OMV Petrom, rezervele recuperabile din Neptun Deep sunt estimate la circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
## Vor plăti românii mai puțin pentru gaze?
Deși la prima vedere o producție internă mai mare ar putea sugera prețuri mai mici, specialiștii din sectorul energetic avertizează că lucrurile sunt mai complexe.
Prețul gazelor nu este stabilit exclusiv în funcție de producția României, ci este influențat de evoluțiile de pe piața europeană. În prezent, gazele naturale sunt tranzacționate într-o piață integrată, iar cotațiile internaționale au un rol decisiv în formarea prețurilor finale plătite de consumatori.
În aceste condiții, creșterea producției interne nu garantează automat o reducere semnificativă a facturilor. În schimb, efectul cel mai probabil va fi unul de stabilizare a pieței și de reducere a dependenței de importuri, în special în perioadele de volatilitate sau tensiuni geopolitice.
România ar putea importa mult mai puțin gaz
Unul dintre principalele avantaje ale proiectului este creșterea securității energetice.
În ultimii ani, criza energetică europeană a demonstrat cât de vulnerabile pot deveni statele dependente de importuri. Odată cu intrarea în producție a zăcământului din Marea Neagră, România ar putea să își acopere o parte semnificativă din necesarul intern din surse proprii și să își consolideze poziția pe piața regională.
Experții susțin că acest lucru ar putea reduce riscul unor creșteri bruște de preț generate de probleme externe, chiar dacă nu va conduce automat la facturi sensibil mai mici pentru populație.
Mizele financiare depășesc factura consumatorului
Impactul Neptun Deep nu se rezumă doar la piața gazelor. Proiectul este considerat unul strategic pentru economia României, iar estimările arată că statul ar putea încasa pe durata exploatării aproximativ 20 de miliarde de euro din redevențe, taxe și dividende.
Aceste venituri suplimentare ar putea alimenta investiții publice și proiecte de infrastructură, în timp ce producția internă crescută ar consolida poziția României în sectorul energetic european.
Ce urmează până la primul gaz extras
Lucrările de dezvoltare continuă, iar calendarul actual indică anul 2027 drept momentul în care primele cantități de gaze ar urma să ajungă pe piață. Odată cu apropierea acestui termen, atenția se mută tot mai mult asupra efectelor reale pe care proiectul le va avea asupra economiei și asupra consumatorilor.
Pentru români, miza imediată nu pare să fie o reducere spectaculoasă a facturilor, ci mai degrabă accesul la o sursă importantă de energie care poate contribui la o piață mai stabilă și mai puțin expusă șocurilor externe. Într-un context energetic european marcat de incertitudini, acesta ar putea fi unul dintre cele mai importante efecte ale proiectului din Marea Neagră.
