Din totalul celor 827.393 de angajaţi din administraţia publică centrală, 608.152 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 5.745 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023).
Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.040 (294.930 în ianuarie 2022), Ministerul Afacerilor Interne – 123.808 (125.548 la începutul anului trecut), Ministerul Apărării Naţionale – 72.658 (73.387 în ianuarie 2023), Ministerul Finanţelor – 24.879 (24.779 în ianuarie 2023) şi Ministerul Sănătăţii -18.295 (18.236 în ianuarie 2023).
Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.279 de posturi (plus 1.054 faţă de ianuarie 2023), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.886 (plus 255), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 166.076 de posturi ocupate (plus 2.614).
Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în decembrie 2023, 465.166 de persoane (plus 3.896), dintre care 285.065 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (plus 4.010) şi 180.101 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 114).
În luna mai, Guvernul a venit cu o ordonanță de urgență prin care, la stat, angajările puteau fi făcute doar în situații deosebite sau dacă era vorba de sectoare esențiale, cum ar fi sănătatea, educația, forțele de apărare și siguranță națională. Tot ce ținea de angajări din acel moment trebuia trecut prin Guvern, prin adoptarea de memorandum, așa că situația era sub control. Era un moment când avea loc și rocada la Palatul Victoria, Marcel Ciolacu venind pe funcția deținută de Nicolae Ciucă.
La preluarea mandatului de premier, în iunie 2023, numărul posturilor ocupate la stat era de 1.284.199. În perioada de mandat a lui Nicolae Ciucă, în ciuda faptului că jumătate din anul 2022 (iulie-decembrie) au fost luate măsuri de înghețare a angajărilor la stat, de asemenea numărul bugetarilor crescuse. Ciucă a preluat un aparat bugetar de 1.258.810 angajați în noiembrie 2021. Așadar, zestrea din perioada lui Nicolae Ciucă era de 25.389 de noi posturi ocupate.
Ulterior, în septembrie 2024, Guvernul Ciolacu și-a angajat răspunderea pe o nouă lege prin care să reducă o parte din cheltuielile bugetare, fiind prevăzută inclusiv reorganizarea instituțiilor și desființarea unor instituții, însă perioada de transpunere a actului normativ a fost prelungită de la 31 decembrie 2023 la 30 iunie 2024. Așa s-a ajuns în situația ca doar patru ministere să adopte până acum o reorganizare, conform cerințelor.
Cum se împart bugetarii
Conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor, aferente lui decembrie 2023, în administrația publică centrală erau 827.393 de posturi ocupate, în timp ce în administrația locală erau 465.336 de posturi ocupate. Cei mai mari angajatori erau Ministerul Educației, cu 302.040 de posturi ocupate, urmat de Ministerul Afacerilor Interne, cu 123.808 posturi ocupate.
Borna de 1,3 milioane de angajați la stat a mai fost atinsă în perioada guvernării Tăriceanu (decembrie 2004 – decembrie 2008). Mai mult, în decembrie 2008, Executivul Tăriceanu a „ratat“ la mustață borna de 1,4 milioane angajați la stat, fiind doar 1.399.000 de posturi ocupate, conform datelor de la Ministerul de Finanțe. La acea vreme, România încă era într-o perioadă de creștere economică, având loc măriri de pensii și salarii pe bandă rulantă, mai ales că 2008 fusese și an electoral, cu alegeri locale și parlamentare, apoi în anul următor veneau la rând europarlamentarele și prezidențialele.
