„Aici, anticiparea nevoilor devine esențială și, deși există un cvasi-consens despre creșterea exponențială a importanței AI pentru economie și societate, lumea a fost luată prin surprindere de dimensiunea efortului propus într-una din variante. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, încearcă să obțină atât finanțarea, cât și acordul SUA pentru un proiect gigantic”, arată Claudiu Cazacu.
Potrivit WSJ, Altman ar dori între 5 și 7 trilioane de dolari pentru a redimensiona industria globală de cipuri. Capitalizarea bursieră actuală a Nvidia este de 1,7 trilioane de dolari, în timp ce TSMC, producătorul din Taiwan care fabrică cipurile de înaltă performanță proiectate de Nvidia, are o valoare de piață de 0,55 trilioane de dolari. Amploarea sumelor vehiculate a stârnit reacții diverse, de la uimire, până la neîncredere. Este foarte probabil, însă, ca finanțarea să fie gândită în tranșe, pentru un proiect multi-anual – dar chiar și în ipoteza a 20 de tranșe anuale sau semianuale, suma de 350 de miliarde de dolari rămâne spectaculoasă. Veniturile întregii industrii de cipuri din 2023 sunt de 13 ori mai mici decât pachetul de finanțare pe care l-ar solicita CEO-ul OpenAI, punctează consultantul de strategie al XTB.
Investitorii și-au ascuțit simțurile pentru a intui câștigătorii cursei AI
Importanța planului nu ține doar de uriașa amprentă financiară, ci și de nevoia de a strânge capital din Orientul Mijlociu. Acordul guvernului SUA va fi necesar pentru a integra aspectul sensibil al deschiderii unora dintre aceste state și către China. Atât SUA, cât și China par să fi înțeles importanța sectorului în consolidarea statutului global, atât prin puterea de a propulsa economiile, cât și prin capabilitățile din domeniul apărării activabile prin AI.
„Fără cipuri nu poate fi gândită inovația și, până la urmă, forța strategică. Un asemenea proiect nu poate fi gândit decât în perspectivă îndelungată, pe un orizont care ar putea să depășească 10 ani. Cu toate acestea, piețele sunt deja atente și încearcă să intuiască cine ar fi câștigătorii în cursa pe termen foarte lung. Pe de o parte, avem furnizorii de materii prime, de tehnologie utilizată în producția fizică de cipuri și, foarte probabil, firme precum ASML din Olanda, care produce mașinile sofisticate utilizate de TSMC în Taiwan; pe de altă parte, avem întreg domeniul energiei. Consumul de energie este deja o sursă de provocări pentru noile centre de date utilizate în AI generativ”, subliniază Claudiu Cazacu.
În raport cu estimările curente, importanța segmentului de centre de procesare și date în consumul total de energie ar putea fi subestimat. Până la urmă, creierul uman rămâne un mod extrem de eficient de a procesa informație din perspectiva consumului de energie, însă aceasta nu va însemna oprirea eforturilor de AI. Scalarea volumului de date și nevoia de a obține rapid răspunsuri de la AI vor duce la o creștere masivă a nevoii de energie, ceea ce ar putea favoriza în primul rând producătorii de energie regenerabilă. Pe de altă parte, cine ar putea avea de suferit? În primul rând, atenția se îndreaptă spre capul de afiș al revoluției AI: Nvidia. Acțiunea a avansat cu 44,2% doar de la începutul anului și 236% în ultimele 365 de zile, conducând compania la o valoare de piață temporar peste cea a gigantului Amazon. Astăzi, sunt intens așteptate rezultatele financiare pentru trimestrul recent încheiat, însă în special prognozele pentru veniturile viitoare.
E drept că un proiect precum cel gândit de Altman nu va prinde contur pentru o bună perioadă, dar ar putea afecta disponibilitatea investitorilor (și a speculatorilor din ce în ce mai prezenți, având în vedere explozia prețului de pe bursă) de a plăti un preț foarte ridicat pentru o acțiune Nvidia, având în vedere multiplii de evaluare care includ deja o doză de optimism. Acesta nu este singurul proiect care amenință Nvidia. Competitori ar putea deveni, de asemenea, și cipuri dezvoltate in-house de alți giganți din tehnologie, AMD sau, proaspăt anunțatul sistem al Groq care procesează mult mai rapid datele pentru a genera răspunsuri ale modelului AI în conversații.
Pe lângă Altman, și fondatorul SoftBank, Masayoshi Son, este în discuții pentru un fond de 100 de miliarde de dolari pentru a lansa proiectul „Izanagi”. Cadrul de finanțare este, de data aceasta, mult mai clar, 30% din bani urmând să vină de la SoftBank și 70% din Orientul Mijlociu. Intenția declarată este aceea de a dezvolta AGI, inteligență artificială generală, pe care Son o vede posibilă în câțiva ani.
„Competiția între proiecte va accelera dezvoltarea tehnologiei, generând și mai multă eficiență, dar și viteza de transformare a societății. Investitorii vor deveni mult mai agili pentru a prelua fluxul rapid de informații și pentru a înțelege cine ar putea fi beneficiarii noilor tendințe. Pentru moment, pozițiile numelor-cheie din ecosistem, Nvidia, TSMC, ASML, nu sunt amenințate, dar investitorii vor începe, probabil, să evalueze mai atent valorile de piață curente ale unora dintre acestea, deși trendurile pe termen lung ar putea rămâne în atenție”, mai arată Claudiu Cazacu.
