În Antichitate, în regiune au avut loc trei perioade de dezvoltare cușite. În prima perioadă, când a existat primul stat centralizat al Nubiei, capitala era la Kerma (2600–1520 î.e.n.) și predominau o formă de arhitectură și obiceiuri de înmormântare indigene.
Al doilea stat a avut centrul la Napata (1000-300 î.e.n.), iar ultimul regat a fost stabilit la Meroe (300 î.e.n.-300 e.n.). Ambele regate de mai târziu au fost influențate în dezvoltare și obiceiurile și practicile de înmormântare de Egiptul Antic.
În secolul al VIII-lea î.e.n., regele Piye a invadat Egiptul și a pus bazele celei de-a 25-a dinastii în Imperiul Egiptean, unind ambele regate în valea Nilului care se întindea de la deltă la orașul Napata, potrivit Heritage Daily.
Piramide nubiene nemaivăzute până atunci în Regatul Kuș
Faraonii din a 25-a dinastie au construit sau restaurat temple și monumente în toată valea Nilului, inclusiv Memphis, Karnak, Kawa și Jebel Barkal. Și-au lăsat amprenta și prin construcția unor piramide nubiene nemaivăzute până atunci de la faraonii Regatului Mijlociu Egiptean.
După aproximativ 100 de ani de stăpânire, au pierdut controlul asupra Egiptului și a teritoriilor din jur în urma cuceririi de către asirieni, care au impus pe tron un conducător egiptean nativ, Psamtik I.
Civilizația kușită a continuat însă timp de câteva secole până când o serie de războaie cu Imperiul Roman au condus la un declin treptat, în jurul secolelor I-II. Pe la mijlocul secolului al VI-lea, Regatul Kuș a fost dizolvat.
Au rămas însă celebrele piramide nubiene din Sudan, iar arheologii au contabilizat peste 255 de piramide din vremea Regatului Kuș, construite în patru situri regale din Nubia (El-Kurru, Nuri, Meroe și Jebel Barkal sau Gebel Barkal).
Un alt sit cu aproximativ 35 de piramide mici a fost descoperit în ultimul deceniu de arheologi, lângă Sedeinga. În timp ce înmormântările de la El-Kurru, Nuri și Meroe erau rezervate membrilor regalității, piramidele Sedeinga au fost construite în principal pentru cetățenii bogați.
