„De la început am fost deschişi şi am spus Comisiei Europene că dorim acest ajutor de salvare şi apoi să-l transformăm în restructurare. Până la sfârşitul lunii august vom avea planul de restructurare. Nu cred că este cazul de prelungire”, a spus ministrul într-un interviu acordat presei centrale. Acesta crede că CE Oltenia poate deveni o companie viabilă pe termen lung, care să aibă un mix de energie: cărbune, gaz şi regenerabile. „Chiar discutau să mărească cota de regenerabile, săptămâna trecută, de la 300 să o mărească la 600 MW solar. Eu cred că veţi vedea un plan foarte interesant. Vor avea 5 ani de implementare”, a mai spus ministrul.
Comisia Europeană a aprobat, în februarie 2020, planurile României de a acorda un împrumut temporar de 251 milioane de euro producătorului român de energie electrică pe bază de lignit, Complexul Energetic Oltenia, aflat în proprietatea statului, care se confruntă în prezent cu dificultăţi financiare.
CE Oltenia are o capacitate de 3,2 gigawaţi şi generează aproape 25% din electricitatea din România. Normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis Orientările Comisiei privind ajutorul de stat pentru salvare şi restructurare, le permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiţia, în special, ca măsurile de sprijin public să fie remunerate corespunzător, să fie limitate în timp şi ca domeniu de aplicare şi să contribuie la îndeplinirea unui obiectiv de interes comun. În cazul de faţă, Comisia a considerat că împrumutul se limitează la acoperirea nevoilor de lichiditate bine identificate ale întreprinderii.
În plus, România s-a angajat ca, după şase luni, să se asigure fie că împrumutul va fi rambursat integral, fie că CE Oltenia va efectua o restructurare cuprinzătoare pentru a restabili viabilitatea pe termen lung, în caz contrar fiind lichidată. Comisia a constatat, de asemenea, că ajutorul contribuie la un obiectiv de interes comun. În acest sens, împrumutul va atenua riscul unui proces de insolvenţă care ar duce la pierderea potenţială a 13 000 de locuri de muncă într-o regiune care se confruntă deja cu niveluri relativ ridicate ale şomajului.
Pe această bază, Comisia a concluzionat că împrumutul pentru salvare este limitat în timp şi că efectele sale pozitive depăşesc denaturările concurenţei cauzate de intervenţia publică, în conformitate cu Orientările. Această decizie privind ajutoarele de stat nu pune sub semnul întrebării necesitatea ca România să îşi îndeplinească obligaţiile legale în ceea ce priveşte calitatea aerului şi nu implică nici faptul că Comisia recomandă utilizarea lignitului drept combustibil, având în vedere impactul său negativ asupra calităţii aerului şi asupra climei.
