Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Gorj au postat, miercuri, pe pagina de Facebook a instituției, o poezie scrisă de unul dintre pompierii aflați în prima linie a luptei cu coronavirusul, aceasta fiind însoțită de o fotografie emoționantă.
„RUGĂCIUNE
Străzi pustii sunt în orașe, ulițe goale la țară,
Înflorit-au pomii cu miros de primăvară.
N-auzi zumzet în orașe, țipăt de copil la joacă
Câte-un om, pe ici, pe colea, trece pe față cu mască.
Parcă-s scuturi de-apărare, măștile și cu mănuși
În războiul ce îl ducem, să nu ne lăsăm răpuși.
Și cu teamă-n suflet, parcă, mă întreb în mintea mea:
Cu ce ți-am greșit noi, Doamne, să ne pedepsești așa?
Știu că n-am fost cei mai drepți și am uitat să ne iubim,
Știu că în dobitocia noastră am ajuns să ne-nvrăjbim…
Ai vrut oare să ne-arăți că suntem egali cu toții?
Dar ce vină au părinții, și copiii, și nepoții?
Eu, am jurat în fața Ta și nu voi da înapoi,
Chiar de-ar fi să-mi dau și viața și să pierd acest război!
Nu-mi pot săruta soția, nici copiii îmbrățișa,
Nici părinții să mi-i văd…Doamne, tu ai vrut așa?
Nu mi-e teamă pentru mine, mi-am văzut moartea cu ochii,
Dar mai rău decât să mor este să îmi plâng morții,
Să-mi văd copilul bolnav, sau soția îndurerată…
Doamne, îndreaptă-te spre noi și greșelile ne iartă!
Acum plec! Sunt mulți cei care au nevoie de ajutor,
Ei în mine-și pun speranța și mă văd ca pe-un erou!
Tu, ascultă-mi rugăciunea și îndreaptă-te spre noi!
Suntem orbi și fără arme în acest temut război!”, este poezia scrisă de un pompier.
