Japonia antică poate fi împărțită în trei perioade cheie: perioada Jomon (între 13.000 și 300 î.e.n.), o perioadă în care o mică populație de vânători-culegători trăia în mod exclusiv pe insulă; perioada Yayoi (între 900 î.e.n. și 300 e.n.), atunci când fermierii au migrat în Japonia din Asia de Est și au dezvoltat agricultura; și perioada Kofun (300 și 700 e.n.), atunci când Japonia modernă a început să se contureze.
Cercetările anterioare au sugerat că cele două origini genetice principale ale populațiilor japoneze din zilele noastre au fost vânătorii-culegătorii care au trăit în perioada Jomon și fermierii care au migrat în Japonia în perioada Yayoi.
„Studiul demonstrează în mod clar capabilitatea genomicii antice”
Acum, o analiză de ADN descoperit în oase antice a dezvăluit o a treia origine genetică din timpul perioadei Kofun, atunci când un grup de strămoși necunoscuți anterior au migrat în Japonia.
Acești strămoși au venit din Asia de Est și făceau parte, cel mai probabil, din populația Han din China antică.
„Suntem foarte încântați de rezultatele noastre. Noi credem că studiul demonstrează în mod clar capabilitatea genomicii antice de a dezvălui noi componente ancestrale care nu pot fi văzute doar prin datele moderne”, a precizat Shigeki Nakagome, autor principal al studiului și profesor la Școala de Medicină de la Trinity College Dublin, Irlanda.
Descoperirile echipei nu sunt deloc surprinzătoare pentru alți istorici care suspectau deja că a existat un al treilea grup de strămoși japonezi, scrie Science Alert.
„Aceste noi cercetări confirmă ceea ce mulți dintre noi știam deja”
Descoperirile au mai arătat și că o majoritate din genele populațiilor japoneze moderne au provenit din Asia de Est, de-a lungul a trei perioade principale de îmbinare genetică.
„Dovezile arheologice au sugerat de mult timp trei stadii ale migrației, însă ultimul a fost în mare parte ignorat. Aceste noi cercetări confirmă ceea ce mulți dintre noi știam deja, însă este bine că acum avem și dovezi din domeniul medical”, a spus Mikael Adolphson, profesor de istorie japoneză la Universitatea din Cambridge, care nu a fost implicat în noul studiu.
