Se împlinesc 48 de ani de la cutremurul din 1977, un seism care a marcat profund istoria României. Pe 4 martie 1977, pământul a vibrat puternic, iar zgomotul înfiorător care a însoțit cutremurul a rămas în memoria colectivă a celor care l-au trăit.
Această amintire încă vie evocă momente de groază, iar impactul său asupra infrastructurii și societății românești a fost considerabil.
Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost lovită de unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria sa. Seismul, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, a zguduit puternic întreaga țară timp de aproximativ 56 de secunde, lăsând în urmă un bilanț tragic: peste 1.570 de morți, dintre care 1.391 doar în București, peste 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe distruse.
Cutremurul și-a avut epicentrul în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 km. Unda de șoc s-a resimțit în aproape toate regiunile României, dar și în statele vecine, precum Bulgaria, unde în orașul Sviștov s-au prăbușit trei blocuri de locuințe, ucigând peste 100 de oameni. Seismul a fost atât de puternic încât a fost perceput chiar și în Moscova și Sankt Petersburg.
În zonele afectate, pământul s-a crăpat, iar în nord-estul Munteniei și sudul Moldovei s-au înregistrat fenomene de lichefiere a solului. Valea Prahovei a fost lovită de alunecări de teren, amplificând efectele dezastrului.
„Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș: 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).
• 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București),
• 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București),
• 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova,
• 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national,
• 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost,
• 763 de unități industriale au fost afectate,
• 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina,
• 6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate,
• 23 de județe au fost grav afectate.
Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în ceea ce privește conștientizarea riscului seismic în România. În urma acestui eveniment, codurile de proiectare seismică au fost revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea, devenind din ce în ce mai stricte și mai avansate. Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră, după cum o arată Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic sau Modelul European de Risc Seismic lansat în anul 2020“, arată Institutul Național de Fizică a Pământului.
