Consiliul Județean Gorj a derulat lucrări de consolidare-restaurare a imobilului, dar și lucrări de reamenajare a terenului aferent. „Aici vor fi organizate Secția de Științele naturii a Muzeului Județean Gorj ,,Alexandru Ștefulescu” precum și un Centru de cercetare interdisciplinar al instituției muzeale, fiind cunoscut faptul că marele savant Ion Popescu-Voitești (noiembrie 1876 – octombrie 1944) a lăsat moștenire județului Gorj o valoroasă colecție paleontologică şi de mineralogie. Astfel, expoziția permanentă amenajată în cadrul obiectivului turistic va cuprinde elemente privitoare la viața și activitatea geologului Ion Popescu-Voitești: documente, fotografii, obiecte personale dar și o colecție de geologie (diferite tipuri de flori de mină) și malacologie“, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Județean Gorj.
Execuția intervențiilor de consolidare-restaurare au avut loc în perioada septembrie 2021-septembrie 2023 și a respectat termenul stabilit în contract. Investiția s-a realizat în integralitate cu fonduri din bugetul propriu al județului Gorj, valoarea totală fiind de aproximativ 4 milioane de lei (inclusiv T.V.A). Casa monument are o nouă instalație electrică, instalația sanitară, instalația de paratrăsnet și de împământare, instalația de încălzire (cu pompă de căldură) și aer condiționat.
Casa a fost dedicată soției savantului
Casa memorială ”Ion Popescu-Voitești” mai este cunoscută și sub denumirea „Vila Luna“ de la numele de alint soției sale. În ultima parte a vieții, savantul s-a retras la Bălănești.
„Pe lângă frumusețea arhitecturală și destinația științifică, monumentul istoric din Bălănești dezvăluie și o poveste romantică, de familie. După finalizarea construcției, ce poartă amprenta arhitectului Iulius Doppelreiter ca multe alte edificii din Târgu Jiu, marele savant Ion Popescu-Voitești hotărăște ca imobilul să poarte numele soției sale, Elena (Luna- cum i se spunea familiar), cu a cărei personalitate se va identifica și pe care o va iubi și respecta până în ultima clipă a vieții sale.
Construită în stil neoromânesc în anii 1938-1940, ”Vila Luna” se remarcă printr-o frumoasă volumetrie și un decor sobru care îi oferă o notă de unicitate. Concepută pe două nivele, pe lângă partea de funcționalitate gândită prin accesul facil exterior-interior dintr-un vestibul spațios și modul de compartimentare a spațiilor principale, se evidențiază o frumoasă scară de lemn masiv cu motive tradiționale care domină întregul interior al casei. Inspirația din arhitectura populară gorjenească se va regăsi și la pridvoarele și logiile foarte ample ce definesc conturul imobilului precum și la ușile sculptate de la intrare. (…)
Pentru omul Ion Popescu-Voitești doamna Elena (Luna) era reperul întregii sale vieți. Ea îi va fi imboldul și sprijinul moral de a-și crea o carieră strălucită care îi va aduce o binemeritată recunoaștere internațională în mediul academic dar și motiv de atașament sufletesc, dându-i permanent sentimentul de ”acasă”. Astfel, îi va dedica prima sa carte de paleontologie, iar una din marile sale descoperiri (primul unionid determinat din Ponțianul românesc) va primi numele soției. Nu o va uita nici în încercările poetice, scriindu-i versuri de un romantism dezarmant pentru orice cititor.
Deși o prezență discretă în viața publică a savantului, cu profundă afecțiune și admirație, Elena îi va fi alături la fiecare pas, îi va corecta lucrările și se va ocupa de toate obligațiile casnice ale familiei. Timp de mai bine de trei decenii, vor trăi împreună momente de satisfacție cu fiecare descoperire pe care Popescu-Voitești o va face, îl va însoți la congresele internaționale la care soțul era invitat să țină prelegeri iar când acesta își va înceta activitatea didactică ”la limită de vârstă”, după 44 de ani destinați studierii pământului românesc, îl va urma în locurile natale din Gorj.
Pentru Ion Popescu-Voitești pasiunea pentru cercetare va rămâne vie și după ce se va retrage la ”Vila Luna” din comuna Bălănești-Gorj, unde va continua să primească vizitele studenților și va explora munții și pădurile din împrejurimi.
Vestea morții neașteptate a celui mai admirat și apreciat profesor universitar a umbrit mediul academic, de la cadre didactice până la studenți. S-a întâmplat într-una din plimbările de cercetare din preajma satului. A fost găsit cu fața în jos, ținând în mână un buchet de brândușe de toamnă pe care dorea să îl ducă acasă, soției…“, se mai arată în comunicatul Consiliului Județean Gorj.
