Entuziasmul tinerilor pentru prima șansă de vot este foarte mare, însă prezența lor la alegerile din 9 iunie rămâne imprevizibilă. Dacă tinerii se mobilizează cu adevărat și vin la urne în număr mare, opțiunile lor ar putea afecta foarte mult cifrele pe care se bazează partidele politice din România.
Peste un milion de tineri vor putea vota pentru prima dată pe 9 iunie 2024. Un studiu realizat pe liceeni cu vârsta între 15 și 19 ani arată că interesul adolescenților pentru alegeri este foarte ridicat. 82% dintre liceeni cred că votul lor contează sau va conta.
Prezența în număr mare a tinerilor la alegerile locale și europarlamentare ar putea duce la rezultate diferite de așteptările politicienilor. În 2024, 23% dintre tinerii români ar vota cu AUR, același vot anti-sistem de care a beneficiat USR în 2019 și 2020. Scorul formațiunii de atunci a fost semnificativ mai mare decât cele mai optimiste sondaje de opinie.
Sondajul realizat de World Vision România în rândul liceenilor arată că doar 13,5% din rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 19 ani cred că votul lor nu contează. Ceilalți 86,5% cred că votul lor poate schimba ceva. Totuși, între opțiunea exprimată la un sondaj online și prezența în ziua alegerilor se pot schimba multe.Se transformă entuziasmul tinerilor în prezență la urne?
Sociologul Vladimir Ionaș consideră că dorința de a participa la primul vot nu este neapărat corelată direct cu prezența la urne a tinerilor. Aceștia ar putea avea alte priorități în ziua alegerilor, chiar dacă se declară interesați de vot și rezultatul scrutinului.
„Întotdeauna pentru tineri, mai ales pentru cei care au pentru prima dată șansa să voteze, dorința de a participa este una extrem de ridicată. Dacă ne uităm în majoritatea statelor occidentale, nivelul de așteptare cu privire la prezența electorală a tinerilor, mai ales cei care votează pentru prima oară, este extrem de ridicat. De câte ori se și întâmplă acest lucru, este de discutat. De cele mai multe ori, apar lucruri mai importante pentru tineri în ziua votului decât participarea în sine. Dar, cel puțin la nivel de percepție, aceștia consideră că votul este extrem de important. Acest lucru este îmbucurător, acum depinde și de candidați, de oamenii politici să îi convingă că este important să participi”, a explicat pentru Ziare.com sociologul Vladimir Ionaș.
Din punct de vedere ideologic, chiar dacă AUR este o opțiune foarte atractivă pentru tineri, în special din prisma prezenței foarte populare pe TikTok, liceenii se declară majoritar de stânga. Sub 20% sunt de centru, iar procentele pentru cei care au o orientare de dreapta sunt mai mici decât marja de eroare a studiului.
„Majoritatea extremă a tinerilor aparțin mai degrabă ideologic de stânga, ceea ce este natural, tinerii sunt de stânga, apoi, odată ce intră în câmpul muncii, devin de dreapta și, ulterior, la bătrânețe revin la stânga, este un parcurs natural”, a detaliat sociologul.Peste 40% din liceeni cer dreptul de vot la 16 aniÎn Belgia, unde votul este obligatoriu, a fost scăzută vârsta minimă de participare la scrutin la 16 ani, astfel încât adolescenții își vor putea exprima pe 9 iunie opțiunile pentru Parlamentul European. Alte țări din UE care permit tinerilor să voteze de la această vârstă sunt Austria, Germania și Malta. Grecia, o altă țară care a instituit votul obligatoriu, permite tinerilor să participe la primul scrutin după ce au împlinit 17 ani.
Cei mai interesați de votul tinerilor de 16 ani în România par a fi însă tocmai elevii de 15 și 16 ani. Peste 40% dintre aceștia ar vrea opțiunea de a participa la alegeri imediat după împlinirea vârstei de 16 ani. Totuși, o campanie Declic din 2022 a strâns un număr foarte mic de semnături în susținerea dreptului de vot al minorilor. Doar 6.826 de români au fost interesați în ultimii 2 ani de scăderea vârstei minime de vot.Motivul ar fi legat în mare parte de educația din România, explică Vladimir Ionașcu.
„Mă îndoiesc că o astfel de schimbare poate reprezenta cu adevărat un beneficiu, în primul rând pentru societate în ansamblu, în al doilea rând, direct pentru acești tineri. Din păcate, așa cum este construit sistemul de educație din România, tot ce ține de cultura civică, de logică, de raționament, din păcate nu reprezintă un interes foarte mare al educației și atunci, cred eu, că e nevoie de cel puțin pentru o perioadă medie de timp ca vârsta la care poți vota să rămână la 18 ani”, a completat sociologul.
Intenția de vot a românilor
Un sondaj INSCOP realizat pentru News.ro în luna mai 2024 arată că, pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot şi 10 „sigur da” vor merge la vot, 10.9% dintre români au ales 1 (faţă de 14.7% în aprilie).Siguranța maximă cu privire la votul din 9 iunie a fost opțiunea a 62.9%, care au indicat 10 pe scara intenției de vot (faţă de 59.2% în aprilie).Votanții mobilizați, cei care sunt convinși că vor merge la vot și au ales deja cu cine să voteze, au reprezentat însă peste jumătate dintre românii care au răspuns la întrebările studiului. 75% dintre repondenți au o preferință pentru un candidat sau partid, indiferent de hotărârea de a merge sau nu la vot. Sursa: ziare.com
0 79
