„De fapt, ar putea fi mai bătrân”, a declarat Hollins, în vârstă de 66 de ani, explicând că vârsta lui Jonathan este o estimare.
Hollins este un medic veterinar care a avut grijă de bătrâna broască țestoasă și de alte trei broaște țestoase terestre de pe Insula St. Helena din 2009.
Anul trecut, guvernatorul din St. Helena, Nigel Phillips, i-a dat lui Jonathan o dată neoficială de ecloziune, 4 decembrie 1832, dar aniversarea lui Hollins este în continuare de Anul Nou.
„Nu este ziua lui de naștere, ci sărbătorirea anului său de vârstă, oricare ar fi acesta”, a declarat Hollins.
În ziua lui cea mare, Hollins se așteaptă ca Jonathan să hoinărească încet pentru a găsi trifoi proaspăt și apoi să se răsfețe cu un pui de somn la sfârșitul după-amiezii. Lentoarea lui este mai degrabă o reflectare a speciei sale decât a vitalității sale.
La intrarea în cel de-al 192-lea an al său, Jonathan arată încă o poftă de viață.
A format o relație cu o altă țestoasă pe nume Fred, despre care se credea atunci că este Frederica, în urmă cu mai bine de 25 de ani, iar acum încearcă uneori să se împerecheze cu el și cu o țestoasă pe nume Emma, a declarat Hollins.
„Ca veterinar, pot să vă spun că doar noi, oamenii, suntem cei care ne agățăm de distincțiile de gen”, a spus Hollins. „Animalele sunt mai puțin pretențioase”.
Broasca țestoasă gigantică din Seychelles a depășit deja cu câteva decenii media de viață de 150 de ani pentru o broască țestoasă terestră, dar Hollins speră că va întâmpina vizitatorii până la cel de-al treilea secol de viață la reședința guvernatorului din St. Helena, un teritoriu britanic situat la aproximativ 2.000 de kilometri de coasta Africii.
Cu excepția rechinilor din Groenlanda, care se estimează că trăiesc cel puțin 250 de ani, „mă uimește gândul că nu există nicio creatură vie pe suprafața acestei planete care să fi existat înaintea lui”, a declarat Hollins.
La începutul acestui an, el a scris o carte despre aventurile sale de veterinar – „Vet at the End of the Earth” – care a fost publicată de Duckworth Books în Marea Britanie. Hollins a spus că există planuri ca aceasta să fie publicată în Statele Unite la sfârșitul anului 2024.
Prima parte a cărții sale se concentrează pe complexitatea îngrijirii lui Jonathan. Când Hollins a ajuns pe insulă, în urmă cu mai bine de 14 ani, a spus că Jonathan avea o sănătate precară, cu cataractă, un cioc sfărâmicios și o piele subțire de reptilă.
Hollins a spus că a început să-l hrănească pe Jonathan cu fructe și legume proaspete pentru a suplimenta caloriile pe care le primea din iarbă și fân, iar ciocul ascuțit al țestoasei a crescut din nou și sănătatea sa s-a îmbunătățit drastic.
El a spus că a fost îndrăgostit de reptilele cu carapace de când a îngrijit soiuri mai mici în copilărie, când a crescut în Marea Britanie.
„Iubesc la nebunie acest animal extraordinar”, a spus el despre Jonathan. „Este cel mai mare dintre privilegii să am grijă de el”.
Jonathan este un chelonian de 400 de kilograme care este orb și nu mai are simțul mirosului, dar este sănătos și are un auz excelent și se orientează după sunet.
Aproximativ 1.500 de turiști vizitează insula în fiecare an pentru a avea șansa de a-l vedea pe Jonathan și pe celelalte broaște țestoase: Fred, în vârstă de 52 de ani, și Emma și David, ambii de 55 de ani.
