Un tezaur monetar descoperit într-o fântână din Sălaj în 1978, tezaur format din 30 de creiţari din argint, a fost găsit întâmplător de un muzeograf din Zalău într-o consignaţie din Bucureşti, 40 de ani mai târziu.
La cinci ani de la „reîntoarcerea la origini” a tezaurului, întreaga poveste este rememorată, pentru Agerpres, chiar de către principalul protagonist al recuperării monedelor, muzeograful Emanoil Pripon din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
„În seara zilei de 12 februarie 2020, împreună cu colegul meu Szabo Attila, eram într-un stagiu de cercetare a ceramicii produse în centrul de olari de la Zalău, în Bucureşti, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Eram deja pe finalul stagiului de cercetare şi ne-am gândit să luăm biletele de întoarcere spre casă. Mergând pe jos, de la locul de cazare spre Gara de Nord, la un moment dat am ajuns în dreptul unei consignaţii de artă. Cu toate care a trecut deja ora închiderii, am văzut lumina înăuntru o siluetă şi am intrat. Ne-am uitat în primul rând la ceramică, am schimbat câteva cuvinte cu proprietarul şi la ieşire, într-o doară, am întrebat de monede, de numismatică. Foarte amabil, mi-a scos imediat două clasoare de sub tejghea. L-a deschis pe primul şi, spre surprinderea mea, în el am găsit o bucăţică de hârtie care m-a lăsat perplex. Acolo scria lot 30 x 20 creiţari, adică lot de 30 bucăţi de creiţari, fiecare de 20 de creiţari, mini tezaur găsit la moara de apă din Şimleul Silvaniei, la data de 19 august 1979, într-o pungă din piele, după uscarea fântânii, intrat în posesia lui Buzdugan în anul 1980”, povesteşte Emanoil Pripon.
