”Tradiţional, în momentul în care eşti numit într-o anume activitate, eu venind de pe funcţia de prefect al municipiului Bucureşti, primele zile sunt zile de acomodare în care iei nişte măsuri organizatorice necesare funcţionării instituţiei cu noua conducere: dai ordine şi decizii cu privire la specimenele de semnături, cu noua organigramă a unităţii şi multe alte activităţi, printre care şi încadrarea preşedintelui AEP-ului, în cazul de faţă, şi stabilirea drepturilor acestuia în ceea ce priveşte indemnizaţia şi alte drepturi. În ziua în care am venit am semnat, alături de alte cinci-şase ordine, fără să verific cuvânt cu cuvânt ce este acolo, pentru că am nişte structuri în subordinea mea, şi am stabilit… s-a stabilit prin acest ordin indemnizaţia preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente”, a declarat Toni Greblă, joi, răspunzând unor întrebări, într-o conferinţă de presă.
El a făcut referire la afirmaţiile unora care susţin că ”legislaţia României este un pic cam stufoasă şi de cele mai multe ori şi neclară”, iar din aceasta se detaşează legislaţia privind salarizarea ”care nu e deloc unitară şi nu e deloc foarte clară” şi cea privind pensiile.
Greblă a prezentat o decizie din 31 martie 2023, spunând că documentul are şapte semnături, toate puse pe document înainte de semnătura sa.
”Toţi cei şapte care au semnat, inclusiv secretarul general de atunci al Autorităţii, care fusese înainte preşedintele Autorităţii şi ar fi trebuit să ştie foarte bine acest lucru au considerat că… Mai fac o paranteză: indemnizaţia demnitarilor a fost îngheţată la nivelul anului 2019, deci ea presupune ca fiecare funcţie, un anume coeficient, 7, 8, 9, 10 se înmulţeşte cu salariul minim brut aflat în plată în anul 2019, de atunci a fost îngheţat la acest nivel şi îţi dă nivelul indemnizaţiei. Aşa s-a procedat şi la mine, numai că în OUG 168/2022 a apărut un articol care zice că indemnizaţia rămâne astfel îngheţată la nivelul salariului brut la nivelul anului 2019, ei s-au referit la decembrie 2022 pentru că decembrie 2022 reprezenta acelaşi lucru ca şi în 2019, se refereau la salariul aflat în plată în decembrie 2022, cu alte cuvinte l-a îngheţat la nivelul acestui an. (…) Rămâne îngheţat la nivelul anului 2019, cu condiţia ca persoana în cauză «să ocupe aceeaşi funcţie şi să îşi desfăşoare activitatea în aceleaşi condiţii». Mie mi-au motivat atunci că eu, venind din funcţia de prefect, exercit o altă muncă în alte condiţii şi atunci trebuie să se raporteze acel coeficient la nivelul anului 2022 pentru anul 2023 şi au făcut ordinul care l-aţi văzut. Pentru că după ce a plecat secretarul general mi-a făcut o solicitare cu privire la faptul că îndemnizaţia ar fi fost stabilită cu interpretarea eronată a legii şi pentru că a doua zi venea în verificările obişnuite Curtea de Conturi, am primit la mine în birou, cum se face tradiţional, cele patru reprezentante ale Curţii de Conturi, am dispus măsurile necesare să aibă un birou, să le fie puse la dispoziţie toate documentele şi le-am spus: cred că avem o singură problemă: modul cum a fost stabilită indemnizaţia pentru preşedintele Autorităţii Electorale Permanente. A doua, a treia, a patra zi au venit cu o interpretare că acest lucru ar viza dacă exercită aceleaşi activităţi în aceleaşi condiţii se referă numai la funcţionarii publici şi nu la demnitari, deşi acest lucru nu este evidenţiat în textul de lege”, a explicat preşedintele AEP.
Toni Greblă are dubii cu privire la faptul că, dacă nu le-ar fi spus el auditorilor, aceştia ar fi descoperit eroarea privind stabilirea indemnizaţiei sale.
”Deci era vorba de sesizare, eu le-am sesizat. Acum, eu vreau să vă mai spun un lucru: cum ştiu cum se fac controalele, în general, ale Curţii de Conturi şi ale altor instituţii, nu sunt convins că dacă nu le-aş fi spus eu ar fi descoperit acest lucru pentru că eu nu cred că începeau să vadă cum e stabilită indemnizaţia preşedintelui AEP, sunt alte lucruri care trebuie verificate de Curtea de Conturi, dar repet: eu am făcut-o, din proprie iniţiativă, ele sunt în continuare la Curtea de Conturi. Am văzut răspunsul Curţii de Conturi care face vorbire că nu există o solicitare scrisă, ceea ce e adevărat că nu există solicitare, însă eu le-am sesizat, în aceeaşi zi am luat un angajament de plată şi am început să restitui. Până la sfârşitul anului, mai sunt două-trei luni, o să restitui întreaga sumă”, a spus Greblă.
El a susţinut că România are două salarii minime, unul pe economie şi unul pentru studii superioare, susţinând că indemnizaţia sa trebuie raportată la salariul minim pentru studii superioare, având în vedere că funcţia pe care o deţine nu poate fi ocupată decât de către cei cu studii superioare.
”Nu intenţionez să contest raportul Curţii de Conturi pentru că niciodată nu m-am judecat cu instituţii ale statului din care fac parte. Când sunt simplu cetăţean pot să mă judec cu instituţiile statului, de pe această poziţie nu consider că este indicat să ne judecăm cu statul în slujba căruia lucrăm. Drept urmare, menţin părerea mea că raportarea se face la salariul minim cu studii superioare, dar am acceptat acest lucru tocmai pentru a înlătura această situaţie”, a adăugat Greblă.
Potrivit raportului de audit, din verificările efectuate a rezultat că, începând din 30 martie 2023 (data numirii preşedintelui în funcţie), dintr-o eroare de interpretare a prevederilor legale incidente, AEP a stabilit un cuantum eronat al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil începând cu data de 01.01.2023, de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei.
”Calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determină ca procent din indemnizaţia lunară, potrivit prevederilor art. 102 alin. (8) din Legea nr. 208/20.07.2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi ale art. 25 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente, aprobat de Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aflat în vigoare în anul 2023”, arată raportul.
În contextul prezentat, au fost efectuate plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei de la Titlul I „Cheltuieli de personal”, raportate prin Contul de execuţie bugetară, având ca efect supradimensionarea în mod corespunzător a indicatorului „Cheltuieli cu salariile şi contribuţiile aferente angajaţilor”, raportat prin Contul de rezultat patrimonial din situaţiile financiare ale anului 2023.
”În timpul misiunii de audit financiar, prin Ordinul preşedintelui nr. 552/28.03.2024 cu aplicabilitate de la data de 01.03.2024, conducerea AEP a aprobat un nou cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, însă şi acesta a fost stabilit în mod eronat prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 2.350 lei (prevăzut ca excepţie de art. 1 alin. (2) din HG nr. 937/2018), în loc de 2.080 lei”, arată Curtea de Conturi.
