Sunt programate dezbateri publice cu privire la viitorul Sistemului Energetic Național și al energiei pe bază de cărbune. Ministerul Energiei organizează miercuri la sediul Institutului Național de Statistică o dezbatere cu privire la Strategia Energetică Națională.
Documentul are 150 de pagini și este publicat pe siteul ministerului de resort. Pe 3 iulie este programată dezbaterea cu public. Pot participa specialiști în domeniu, organizații non-guvernamentale și publicul interesat. S-a înscris la discuții și unul dintre foștii secretari de stat din Ministerul Energiei, social-democratul Andrei Maioreanu. Acesta a precizat că este pregătit să își spună punctul de vedere cu privire la proiectul de Strategie Energetică Națională și să susțină continuitatea producției de energiei electrică în bandă, asigurată în prezent de către Complexul Energetic Oltenia. Andrei Maioreanu susține că ar mai fi nevoie de încă 10 ani de termocentralele pe bază de cărbune, timp în care România va putea să își pună la punct un Sistem Energetic Național funcțional și care să poată să asigure independența energetică.
Guvernul are în vedere elaborarea unei Hotărâri prin care să fie aprobată Strategia energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050.
Nota de Fundamentare
Conform Guvernului, obiectivul principal al noii politici energetice a Programului de guvernare 2023-2024 este asigurarea independenței și securității energetice în conformitate cu contextul european al unei viitoare piețe integrate, prin implementarea de măsuri ce vizează decarbonizarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, consolidarea aprovizionării cu carburanți şi gaze naturale și promovarea energiei verzi, în contextul liniilor programatice ale UE. La acesta se adaugă ca priorități ai următorilor ani promovarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin încurajarea producției de energie electrică din surse regenerabile și nucleare, eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului.
Unul dintre obiectivele Programului de guvernare 2023-2024 în domeniul energetic și al resurselor energetice îl reprezintă finalizarea și aprobarea de către Guvernul României a Strategiei Energetice a României, document care defineşte obiectivele sectorului energetic pe termen mediu şi lung şi modalităţile cele mai eficiente de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naţionale şi satisfacerii necesarului de energie şi a unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate și la un preţ accesibil, atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung,
Ministerul Energiei, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale care aplică strategia și programul de guvernare în domeniul energetic și al resurselor energetice, are responsabilitatea elaborării Strategiei Energetice a României, precum și a implementării prevederilor acesteia.
Fără huilă și lignit până în 2032
Potrivit Notei de Fundamentare elaborată pentru Hotărârea de Guvern, decarbonizarea sectorului energetic reprezintă o acțiune urgentă și necesară pentru a atinge obiectivele asumate de România în domeniul energiei și schimbărilor climatice, care impune o transformare a sectorului energetic prin creșterea securității energetice, sprijinirea dezvoltării economice, incluziune socială, crearea de locuri de muncă și asigurarea unui preț al energiei echitabil și accesibil pentru consumatori.
România și-a asumat o reducere cu 89% a emisiilor de GES în sectorul energetic în 2035, respectiv de 99% la nivelul anului 2050 comparativ cu nivelul emisiilor GES înregistrat în anul 1990.
În ceea ce privește ponderea SRE în consumul final brut de energie, România și-a asumat o pondere de 41,1% în 2035, respectiv 86,1% în 2050. Țintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene, solare, hidroenergetice și geotermale, utilizarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.), precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire.
Pentru atingerea obiectivelor și țintelor stabilite, procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili solizi din mixul energetic reprezintă o acțiune necesară, astfel România a stabilit anul 2032 ca termen pentru dezafectarea capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit.
Odată cu creșterea capacităților de producere a energiei electrice din SRE, stocarea energiei în baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și hidrogenul vor juca de asemenea un rol esențial pentru creșterea flexibilității și echilibrării sistemului electroenergetic, având capacitatea de a oferi servicii de reglaj primar, secundar și terțiar.
Extinderea sectorului nuclear național, cu construcția de noi unități de scală mare și reactoare modulare de mici dimensiuni (RMM) până în 2035, va contribui semnificativ la creșterea producției de energie electrică cu emisii scăzute de carbon, precum și la asigurarea unor noi soluții de alimentare cu energie în noi aplicații industriale.
Îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare se va realiza în strânsă corelare cu necesitățile economice, sociale și de securitate, asigurându-se o disponibilitatea continuă a energiei, inclusiv în situații de stres ale sectorului energetic, la prețuri accesibile pentru populație și companii. Așadar, reducerea capacității de generare pe bază de cărbune se va realiza într-un ritm care nu aduce atingere imperativelor economice, sociale și de securitate energetică.
În cadrul Strategiei, obiectivul general – Energie cu emisii scăzute de carbon este tratat prin prisma celor 3 obiective specifice, respectiv Reducerea emisiilor de GES și noxe în sectorul energetic, Mix energetic diversificat și echilibrat și Stocare energie electrică.
