Infecțiile tractului respirator superior (IACRS) reprezintă cele mai frecvente afecțiuni acute pentru care pacientul se prezintă la consultație în ambulator. Gradul de severitate al acestora variază de la forme ușoare, cum este rinofaringita acută catarală (răceala obișnuită), care este autolimitantă, până la forme severe, care pot amenința viața, cum este epiglotita acută. Datorită incidenței crescute, atât la copii cât și la adulți, IACRS reprezintă cea mai importantă cauză de absenteism de la școală și muncă.
Cea mai mare parte a acestor infecții au caracter sezonier, cu incidență crescută în sezonul rece (în perioada noiembrie – martie).
După localizare, IACRS se clasifică în: rinită acută (coriză), rinosinuzită, sinuzită acută, laringită acută, laringo-traheită, epiglotită, faringită acută și traheită.
Incidența rinitei acute și a rinofaringitei variază în funcție de vârstă, fiind mai frecventă la copiii sub 5 ani. La copii apar aproximativ 3-8 infecții respiratorii virale pe an, la adolescenți 2-4, în timp ce la persoanele cu vârsta peste 60 ani apar una pe an sau deloc.
Faringita acută este responsabilă de 1% din motivele pentru care pacienții se prezintă în ambulator (cei mai mulți pacienți având vârste cuprinse între 4 și 7 ani).
Infecțiile tractului respirator superior au o evoluție și prognostic pe termen lung în general favorabile și, în absența unor boli asociate, nu lasă sechele și nu reprezintă cauze de deces.
Pot apărea uneori complicații prin extinderea infecțiilor la structurile învecinate, producând următoarele boli: otită medie, bronșită acută, bronșiolită acută, pneumonie, septicemie, meningită, abces pulmonar sau intracranian. În funcție de severitatea infecției și de asocierea altor factori de risc, complicațiile implică un risc crescut de deces.
Etiologia IACRS este în general virală, cele mai frecvente fiind următoarele virusuri: rhinovirusurile, virusul parainfluenza, coronavirusuri, adenovirusuri, virusul sincițial respirator, virusul coxsackie și virusul influenza.
Transmiterea agenților infecțioși se face prin aerosoli, picături sau prin contact direct, cu pătrunderea secrețiilor infectate la nivelul nasului, ochilor sau gurii, iar modificările patologice sunt consecința invaziei directe a mucoasei tractului respirator.
Rinita acută
Rinita acută este un sindrom cataral ușor, autolimitat, determinat de o multitudine de virusuri, caracterizat prin prezența unuia sau mai multor simptome dintre următoarele: strănut, rinoree, congestie și prurit nazal, cefalee, dureri faringiene, răgușeală și tuse seacă. Este cea mai frecventă boală acută, care se poate complica (foarte rar) cu infecții bacteriene ale sinusurilor și urechii medii.
Rinita acută virală are o perioadă de incubație medie de 1-5 zile și o durată a simptomatologiei de câteva zile. Ea este o boală autolimitată, cu prognostic în general favorabil.
Rinita se poate clasifica, în funcție de mecanismul de producere, în: alergică, sezonieră, persistentă, nonalergică, vasomotorie.
Rinofaringita acută virală
Rinofaringita acută virală este o boală în general autolimitată, caracterizată prin sindrom cataral, asociind tuse, răgușeală, odinofagie, uneori febră.
Boala are o perioadă de incubație de 2-3 zile și o durată medie de 6-9 zile la copil, în timp ce la adult simptomatologia poate persista 3-14 zile.
Faringita acută
În faringita virală, examenul fizic poate decela eritem faringian, secreții (care pot fi și mucopurulente), ulcerații la nivelul mucoasei, eroziuni sau vezicule (în infecția cu virus herpetic), hipertrofie amigdaliană, adenopatii cervicale anterioare (apar atât în faringitele virale, cât și în cele bacteriene).
Se bănuiește etiologia bacteriană a faringitei atunci când simptomatologia persistă mai mult de 10 zile sau se agravează după primele 5-7 zile.
Riscul de infecție cu streptococ betahemolitic grup este crescut în prezența febrei, absența tusei, a rinoreei sau conjunctivei, simptome mai frecvente în infecțiile virale.
Diagnosticul paraclinic se bazează pe exudatul faringian, hemoleucogramă și teste specifice pentru streptococul betahemolitic (teste de detectare rapidă a antigenului, anticorpi antistreptolisină O – valori crescute la 4-5 săptămâni de la debutul faringitei, nu au rol diagnostic în faringita acută).
Sinuzita acută
Tabloul clinic se caracterizează prin durere la nivelul feței, spontan și la palparea punctelor sinusale, uneori vertij, hiposmie, secreții nazele purulente, obstrucție nazală. Debutul poate fi un tablou de rinofaringită (coriză, prurit nazal, strănut), după câteva zile apar durerea persistentă unilaterală sau bilaterală și secreții nazale purulente. Uneori pot apărea halenă și tuse prin drenaj posterior (postnasal drip), dar și manifestări generale (astenie, subfebrilitate).
Investigații: radiografia sinusurilor feței evidențiază opacifierea acestora, uneori cu nivel hidroaeric, CT sau RMN, examen ORL, puncție sinusală sau lavaj endoscopic, cu examen bacteriologic.
Epiglotita acută
Epiglotita acută este inflamația acută a epiglotei și țesuturilor învecinate, care poate evolua rapid către obstrucție de căi aeriene, fiind o urgență medicală.
Tabloul clinic este acut, cu febră, disfagie, odinofagie, stridor, disfonie, tuse seacă.
Diagnosticul trebuie confirmat prin laringoscopie, care trebuie făcută într-un serviciu de terapie intensivă, deoarece poate agrava obstrucția laringiană.
Laringo-traheo-bronșita acută (crupul)
Crupul este mai frecvent la copilul mic, între 6 luni și 4 ani, adesea cu caracter epidemic, dar poate fi întâlnit și la adolescenți și adulți.
Tabloul clinic constă în febră, disfonie, disfagie, stridor, tuse spastică lătrătoare, sufocare. Poate evolua rapid către insuficiență respiratori acută în absența tratamentului precoce.
În perioada 23 octombrie – 8 noiembrie 2022, în Secția Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu au fost internați 68 de copii cu vârste cuprinse între câteva luni și 14 ani. Ca și diagnostice amintim: pneumonie, boală pulmonară interstițială (26 cazuri), rino-faringită acută (guturai comun-5 cazuri), faringită acută, amigdalită acută, diaree și gastro-enterită, infecții ale tractului urinar etc. la Camera de Gardă Pediatrie, în perioada mai sus menționată, au fost înregistrate 505 prezentări.
Material informativ de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie – Cabinet Planificare familială -Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu
